Asasinatul, metoda ancestrală de rezolvare a diferendelor dintre locuitorii Deltei, este încă la modă
Lăsând deoparte imaginea feerică pe care o ştim şi cu care ne-am tot obişnuit a Deltei Dunării, imagine care, spre bucuria noastră, a început să fie intens promovată, vom aborda de această dată un aspect opus. Este vorba despre faţa ascunsă a Deltei, sau mai precis a locuitorilor ei. Bogăţiile Deltei, în special peştele, au devenit mărul discordiei pentru o anumită categorie de oameni de-ai locului, care pentru a-şi apăra teritoriile de pescuit sau braconat, uzează de tot ce le stă la îndemână, inclusiv de crimă. Nenumărate cazuri de asasinate petrecute în Deltă, multe din ele rămase ca de obicei fără autor cunoscut, au fost puse pe seama acestui aspect, al conflictelor dintre grupurile de braconieri. Nu trecem cu vederea şi faptul că în Deltă, izolarea şi labirinturile canalelor au pus la adăpost şi crime care nu au avut de aface cu braconajul. Există relatări ale unor oameni care confirmă situaţii în care Delta a fost locul unde şi-au găsit sfârşitul persoane incomode autorităţilor locale sau noii clase politice româneşti de după 1989, totul punându-se pe seama cunoscutelor accidente de vânătoare său pescuit. Mai jos amintim doar câteva cazuri care la vremea lor au şocat opinia publică şi au rămas nerezolvate.
Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
„Băgatul sub plaur”- clasica ameninţare
În anul 2004, o echipă de jurnalişti de investigaţii de la un cunoscut cotidian constănţean se deplasa la Sulina pentru a documenta o anchetă legată 
braconajul piscicol şi contrabandă. Una din sursele acestor jurnalişti a fost şi un poliţist de frontieră, pe numele său Leonard Jigarov. În cadrul unei întâlniri cu aceşti jurnalişti, poliţistul în vârstă de numai 29 de ani a ţinut în mod expres să avertizeze asupra riscurilor la care se expune dacă era observat în prezenţa jurnaliştilor. „Dacă mă află ăştia mă bagă sub plaur”…au fost vorbele lui Jigarov. Ancheta jurnalistică privea pe unii poliţişti din zona Sulina şi implicarea lor în proliferarea braconajului piscicol şi a contrabandei. La nici două săptămâni de la discuţia cu tânărul poliţist, jurnaliştii primesc o veste groaznică. Leonard Jigarov, împreună cu prietenul său, un tânăr pe nume Sandu Pintilie, au fost găsiţi înecaţi. De menţionat este faptul că Jigarov fusese sportiv şi campion la înot. Autorităţile care au cercetat cazul au declarat că cei doi muriseră accidental. Oamenii din zonă spun însă că ar fi fost executaţi pentru că au încălcat „omerta”-Legea tăcerii.
În anul 2009, un caz clar de crimă s-a înregistrat în zona canalului Dunavăţ. Un conflict violent care a avut loc între două grupuri de braconieri pe canalul Dunavăţ s-a soldat cu moartea scafandrilor militari Mircea Larie şi Ionel Grigorov. Cei doi militari au fost bănuiţi că se ocupau de braconajul piscicol şi că au intrat pe teritoriul controlat de un temut grup de braconieri care acţionează în zona canalului Sfântu Gheorghe. Cu toate că au existat mărturii care ar fi indicat clar autorii crimei, ancheta penală privind elucidarea acestui caz trenează de trei ani, iar anchetatorii sunt reclamaţi de rudelele celor omorâţi că ar favoriza infractorii. De regulă, braconierii acţionează nestingheriţi în zonele controlate de ei, în primul rând, pentru că relaţiile cu factorii de răspundere, care ar trebui să le contracareze acţiunile, sunt întreţinute consistent din punct de vedere material.
Nici preoţii nu scapă
La 11 octombrie 2011, s-a anunţat dispariţia în Marea Neagră a preotului din Sfântu Gheorghe şi a unui tânăr din aceeaşi localitate. Imediat au apărut informaţii şocante privind reglările de conturi între braconierii din Delta Dunării. Locuitoriii din Sfântu Gheorghe au susţinut că preotul Vlad Dănuţ şi George Hordei, sergent angajat în cadrul unităţii militare de radiolocaţie din Sfântul Gheorghe, nu s-ar fi înecat din cauza furtunii aşa cum a fost versiunea oficială. Oamenii din zonă susţin că atât preotul cât şi militarul erau cunoscuţi ca braconieri şi că ar fi fost ucişi de un grup rival cu care au intrat în conflict. Rudele celor doi dispăruţi au susţinut în faţa organelor de cercetare că preotul şi amicul său ar fi ieşit în mare pe canalul Melea, dar investigaţiile autorităţilor sunt contradictorii, aratând că cei doi ar fi fost văzuţi de fapt, în ziua în care au dispărut, în cu totul altă zonă. Conform afirmaţiilor aceloraşi localnici cei doi ar fi intrat în conflict deschis cu braconierii din zona localităţii Mahmudia, cunoscuţi sub numele de „chimiştii”.
Dispariţia unui politician
În anul 1998, fostul viceprimar al Constantei, Petrache Trandafir, a murit înecat în Delta Dunarii. Cadavrul său a fost descoperit sub un plaur, la o adâncime de un metru si jumatate în apă. La acea vreme, organele de anchetă au evidenţiat în raportul lor, faptul că fostul oficial a mers la vânătoare împreună cu un grup de prieteni printre care se aflau şi nume importante din rândul politicienilor în vogă de atunci. Aflându-se pe braţul Franţuzu, în apropierea localităţii Uzlina, Trandafir ar fi căzut în apa de numai un metru adâncime şi s-a înecat. În barca lui se aflau alte trei persoane. Oficial, povestea morţii lui Trandafir se bazează, ca de obicei pe evenimente produse în urma consumului de alcool. Se spune că după ce s-ar fi băut mari cantităţi de coniac, cei patru din barcă au ieşit pe apă, iar la un moment dat s-ar fi petrecut o defecţiune la motor. Fără nici o explicaţie barca ar fi început să ia apă şi s-a răsturnat. Singurul care s-a înecat în apa de un metru a fost viceprimarul. Curios este că după ce a căzut în apă, anunţul „accidentului” s-a făcut cu mare întârziere, iar căutarea cadavrului a durat nejustificat de mult. Locul şi poziţia în care a fost găsit cadavrul punea la îndoială producerea unui accident. Popularitatea lui Petrache Trandafir era la acel moment în creştere şi el devenise un adversar de temut al unor grupuri de interese din Constanţa.
Ce spun factorii responsabili
Faţă de acest subiect, autorităţile tulcene, începând cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Tulcea şi ajungând la Parchetul Tulcea, susţin că fenomenul denumit „Crima în Deltă”, este pus exclusiv în seama consumului excesiv de alcool. Pentru autorităţi nu există grupuri infracţionale compuse din braconieri, iar, în afară de conflictele bazate pe consumul de băutură, ar mai exista şi alte mobile ale crimei. În acest context jurnaliştii DEZVĂLUIRI au solicitat explicaţii vizavi de acest fenomen, în primă instanţă IPJ Tulcea. Depăşiţi de situaţie, IPJ Tulcea ne-a plasat către Poliţia Deltei, a cărei competenţă cică ar fi rezolvat cererea noastră. Din păcate şi cei de la Poliţia Deltei au ridicat din umeri spunând că de fapt Parchetul Tulcea e cel care poate da un răspun solicitărilor noastre. Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea ne-a pus la dispoziţie o situaţie din care rezultă că, începând cu anul 2007 şi până în prezent, în Delta Dunării au fost înregistrate 19 crime dintr-un total de 215 câte s-au înregistrat la nivelul întregului judeţ Tulcea. Uimitoare este, însă, următoarea afirmaţie a procurorilor: „Principalul motiv care a dus la comiterea infracţiunilor contra vieţii în Delta Dunării l-a constituit consumul de băuturi alcolice. Din datele pe care le deţinem, nu avem cunoştinţă dacă în zona Delta Dunării acţionează grupări infracţionale din categoria braconierilor sau contrabandiştilor care să fi comis infracţiuni de omor, deoarece în toate cauzele având ca obiect infracţiuni contra vieţii a acţionat un singur autor.”
