Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), a organizat, în data de 26 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul educaţiei”.
Întâlnirea, găzduită de Centrul Infoeuropa, s-a bucurat de prezenţa secretarului de stat din MECTS Andras Kiraly şi a subsecretarului de stat din DAE Andrei Popescu, care, în deschidere, au subliniat importanţa Strategiei Europa 2020 pentru România, în general, şi a necesităţii fixării unor ţinte naţionale pentru cele cinci seturi de obiective, între care cele din domeniul educaţiei, în particular.
În debutul dezbaterii, directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020, care va include direcţiile de dezvoltare a coordonării politice dintre statele membre în următorul deceniu, pentru asigurarea creşteri…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), a organizat, în data de 26 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul educaţiei”.
Întâlnirea, găzduită de Centrul Infoeuropa, s-a bucurat de prezenţa secretarului de stat din MECTS Andras Kiraly şi a subsecretarului de stat din DAE Andrei Popescu, care, în deschidere, au subliniat importanţa Strategiei Europa 2020 pentru România, în general, şi a necesităţii fixării unor ţinte naţionale pentru cele cinci seturi de obiective, între care cele din domeniul educaţiei, în particular.
În debutul dezbaterii, directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020, care va include direcţiile de dezvoltare a coordonării politice dintre statele membre în următorul deceniu, pentru asigurarea creşterii economice sustenabile a UE, în condiţiile creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă şi reducerii dependenţei de consumul de energie.
Reprezentantul DAE a prezentat activitatea desfăşurată până în prezent în cadrul grupului de lucru la nivel înalt (secretar de stat/echivalent), precum şi în cadrul celor cinci subgrupuri tematice – corespunzătoare celor cinci obiective propuse de Comisia Europeană în cadrul strategiei – grupuri înfiinţate la iniţiativa DAE.
În contextul procesului de elaborare a ţintelor naţionale în materie de educaţie, desfăşurat în toate statele membre ale UE, Viorel Dobrescu a insistat asupra necesităţii asigurării echilibrului între realismul ţintelor asumate la nivel naţional şi ambiţia la nivel european.
Liliana Preoteasa, director general în cadrul MECTS, a prezentat documentul de fundamentare cu privire la ţinta referitoare la rata părăsirii timpurii a şcolii, elaborat de Grupul de lucru sectorial în domeniul educaţiei. Menţionând principalii factori ai acestui fenomen, reprezentanta MECTS a enunţat cele trei ţinte pe care le propune cu privire la reducerea, până în anul 2020, a procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care părăsesc prematur sistemul de învăţământ. Astfel, potrivit unui scenariu pesimist, România şi-ar putea asuma o ţintă de 13,4%, după un scenariu realist, o ţintă de 11,3%, iar după un scenariu optimist, o ţintă de 10%.
La rândul său, Ion Ciucă, director în cadrul MECTS, a realizat o analiză a sistemului de educaţie terţiară în România, din perspectiva stabilirii la nivel naţional a valorilor de referinţă pentru obiectivele Strategiei Europa 2020, subliniind că ponderea educaţiei terţiare la nivelul întregului sistem de învăţământ depinde în primul rând de situaţia economică a ţării. Astfel, se estimează faptul că ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, care a absolvit cu succes învăţământul terţiar, va atinge cel puţin 40% la nivelul anului 2020.
Printre măsurile care vor susţine atingerea acestui procent se numără operaţionalizarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi – ca demers de creştere a accesului la educaţie în condiţiile asigurării egalităţii de şanse – şi creşterea atractivităţii programelor de studii printr-o orientare mai accentuată către nevoile pieţei muncii.
Evenimentul desfăşurat miercuri a marcat încheierea unei etape a procesului Europa 2020, respectiv omologarea preliminară la nivel naţional a obiectivelor strategiei în domeniul educaţiei, în contextul în care, la nivel european, are loc un amplu proces de consultare pe această temă între Comisia Europeană şi statele membre.
Dezbaterea reprezintă al doilea eveniment de acest tip dintr-o serie de patru, care îşi propun să identifice punctele de vedere ale tuturor părţilor interesate, respectiv reprezentanţi ai structurilor guvernamentale, partenerilor sociali, mediului academic şi societăţii civile. Dezbaterile viitoare vor avea loc în zilele de 27 şi 28 mai. Participanţii vor avea schimburi de opinii pe marginea propunerilor de ţinte naţionale aferente obiectivelor fixate de Strategia Europa 2020 în domeniile ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale şi, respectiv, investiţiilor în cercetare şi dezvoltare.
