Deși bisericile constănțene afișează pe uși faptul că sunt proprietăți private, aceleași locașuri beneficiază în fiecare an de nenumărate fonduri publice date pentru diferite cheltuieli de Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC). Este și cazul Mănăstirii Sf. Elena de la Mare – Costinești care a beneficiat de aproape 350.000 de lei, fonduri publice, pe care i-a cheltuit pentru a facilita afacerile private în spatele cărora stă arhiepiscopul Teodosie Petrescu.
”Sfântul” profit asigurat cu bani de la Stat
Despre ”afacerea Costinești”, care seamănă foarte bine cu afacerea Dorna Arini, ziarul DEZVĂLUIRI a scris în urmă cu câteva luni. http://www.dezvaluiri.ro/investigatii/investigatii/511536-o-noua-afacere-marca-teodosie-manastirea-costinesti-noua-dorna-arini
Am arătat atunci că Arhiepiscopul Teodosie este în spatele firmei private pe care o administrează maica stareță a mănăstirii Sf. Elena de la Mare, o afacere ridicată cu fonduri europene pe pământul așezământului monahal, care a fost pus la dispoziția firmei cu titlu gratuit. „Centrul de Diagnostic și Tratament Recuperator Sf. Elena de la Mare” SRL, are ca asociat unic pe Negoescu Constanța, nimeni alta decât stareța, iar ca administrator inițial era Ionica Ciortan, patroana unei clinici medicale din Constanța (implicată şi în afacerea de la Vatra Dornei). Societatea comercială a obținut 1,26 milioane de lei de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin programul FEADR – măsura 312 “înființarea și dezvoltarea întreprinderilor”. Doar că baza de tratament ridicată cu acești bani nu are niciun spațiu de cazare, ceea ce o face neatractivă pentru oricine ar vrea să urmeze un tratament pentru mai multe zile.
Problema a fost însă repede rezolvată de stareța mănăstirii, care a pus la dispoziția firmei sale un întreg corp de chilii pe care l-a transformat în Vila de 3 stele „Sf. Elena de la Mare”, cu 25 de camere duble și single, cu restaurant și alte facilități. Bineînțeles, aceste amenajări s-au făcut cu bani publici, dați de Secretariatul de Stat pentru Culte pentru nevoile mănăstirii, nu pentru nevoile unei firme private care face profit, iar de banii din profit nimeni nu vrea să vorbească. Toată această manevră a fost pusă la cale și s-a executat cu binecuvântarea lui Teodosie.
Conform SCC, mănăstirea Sf. Elena de la Mare – Costinești a primit în anul 2014 suma de 95.000 de lei și în anul 2015 suma de 250.000 de lei ”pentru executarea de lucrări de reparații capitale și amenajare corp chilii”. Este greu de crezut că o mănăstire construită relativ recent (biserica a fost finalizată în anul 2005) are deja nevoie de ”reparații capitale”. În schimb, de bani pentru amenajarea unui corp de chilii avea nevoie, deoarece acest corp trebuia să devină Vila de 3 stele folosită în scopuri comerciale de o firmă în spatele căreia este chiar arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu. Nu întâmplător, construcția parțială și dotarea acestui corp de chilii se face în anii 2014 și 2015, exact aceeași ani în care lângă acest corp de chilii se ridică și inaugurează „Centrul de Diagnostic și Tratament Recuperator Sf. Elena de la Mare”. Așadar, banii de la Culte au întregit afacerea.
Cum a încercat Arhiepiscopia să ascundă adevărul
Ca să dovedim că în spatele stareței și a întregii afaceri este Teodosie Petrescu (trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție) vom reitera câteva răspunsuri primite de la Arhiepiscopia Tomisului, prin intermediul purtătorului de cuvânt, Eugen Tănăsescu. La început, instituția ne-a transmis sec că: „ informațiile cu caracter public în acest domeniu se pot obține de la autoritățile competente. Arhiepiscopia Tomisului, entitate privată de interes public, nu are dreptul și nici obligația de a vă furniza date referitor la societăți comerciale”. Am încercat să aflăm cui aparține de fapt această investiție: Bisericii sau unor privați? Răspunsul a fost nu doar sec, ci și ușor zeflemist, așa cum îi stă bine unui cleric: „conform unui panou aflat la fața locului, unui program european”.
Cu toate că Arhiepiscopia Tomisului se făcea că nu știe cine deține SRL-ul, când i-am întrebat de cele 800 de mii de lei profit pe anul 2015, brusc, Tănăsescu, și-a reamintit ceva și ne-a transmis că firma, de fapt, are „Nici un profit. Am observat că Ministerul Finanțelor a raportat public faptul că cifra de afaceri a firmei este zero, prin urmare societatea nu a avut profit. Conform legilor contabilității, cifra menționată de dvs. conține banii obținuți prin proiectul european în anul 2015”.
Când i-am transmis reprezentantului Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, faptul că maica stareță este proprietara afacerii de pe panoul de la intrare, acesta ne-a transmis că “Noi nu știm să fie acționar la vreo firmă”. Dar imediat și-a reîmprospătat memoria când a aflat că la Registrul Comerțului, Maica Cipriana este acționar. Așadar, Tănăsescu ne-a transmis, din a treia încercare de a spune adevărul că „Am lămurit chestiunea. Maica stareță va fi schimbată din acționariatul firmei în anul 2019. Fiind superiorul așezământului monahal, s-a încadrat în condițiile de eligibilitate la accesarea fondurilor europene implicate în proiectul medical de acolo. Prin urmare, este acționar unic al firmei în calitatea ei de superior al așezământului monahal, ceea ce nu contravine voturilor monahale depuse”. În rest, despre banii primiți de la Culte, cărora biserica le-a schimbat destinația, Arhiepiscopia Tomisului nu a vrut să declare nimic.
Secretariatul de Stat pentru Culte, prea comod pentru a face verificări în teren
Instituția statului abilitată să dea Bisericii anumite fonduri, dar și să verifice cum sunt cheltuiți aceștia, SCC, ne-a transmis că, din punctul lor de vedere, la mănăstirea Costinești toate sunt bune și frumoase, că banii s-au cheltuit pentru chilii (așa au primit ei documente justificative), iar dacă noi avem alte bănuieli ar trebui să ne adresăm Arhiepiscopiei Tomisului. Cu alte cuvinte, ne-au pasat chiar către cei suspectați că s-au folosit de bani publici pentru a pune la punct o afacere care produce un profit ce intră în buzunare private. În plus, banii de la Stat sunt destinați bunului mers al mănăstirii, nicidecum amenajării unor camere de hotel cu care o firmă să desfășoare activități comerciale. Ca să mimeze că-i pasă de cei 345.000 de lei, SCC a cerut un punct de vedere mănăstirii, care i-a asigurat că banii au fost cheltuiți ”conform destinației date”.
Da, s-au utilat și modernizat ”chilii” de trei stele în care stau turiști/pacienți cu 65 de lei pe noapte (banii sunt încasați de firma privată), în timp ce măicuțele folosesc vechiul corp de chilii, aflat în partea stângă a bisericii. Interesant ar fi de văzut cine prestează serviciile de curățenie, de pregătire și servire a mesei… Să sperăm că nu măicuțele sunt obligate să facă așa ceva.
La fel ca și în cazul distrugerii fermei Nazarcea, unde Secretariatul de Stat pentru Culte este reprezentantul Statului, Victor Opaschi (secretarul de stat) preferă să ia apărarea lui Teodosie cu care este bun prieten încă din anii de glorie ai lui Ion Iliescu. Deși cazul este pe rolul Curții de Apel Constanța, iar Teodosie este sub control judiciar din luna octombrie 2016, Opaschi consideră că ferma a fost folosită foarte bine de inculpat. Așadar, disprețul față de banul public este total.
Preoții obligați să susțină afacerea lui Teodosie!
Ca afacerea de la Costinești să producă profit în orice sezon al anului, Teodosie Petrescu le-a cerut preoților din Arhiepiscopia Tomisului să trimită bătrâni la acest Centru de Tratament. Dacă procedurile medicale sunt decontate de Casa de Asigurări, cazarea acestora în chiliile devenite camere de hotel trebuie plătite de parohii. Câte 65 de lei pe zi pentru fiecare client (pachet de 10 zile). Bineînțeles, inițial această poruncă a fost mascată într-o campanie cu caracter social, mai apoi, presiunea pe preoți s-a făcut fără nicio perdea și fără nicio intenție de a ajuta semenul. Teodosie uită, însă, să le explice preoților în ce buzunare se duce ”sfântul” profit al acestei afaceri în care mănăstirea Sf. Elena de la Mare și personalul acesteia sunt folosite fără nicio rezervă, deoarece la mănăstire de face ”ascultare” față de ierarh.
Un articol de Călin GAVRILAȘ