Orar zilnic: munca pământului, încurajarea huliganismului, violenţă, manipulare
În urmă cu aproximativ o lună, ziarul DEZVĂLUIRI publica o anchetă referitoare la problemele pe care le ridica atitudinea fostului primar din Tortoman, Gheorghe Panait şi la legăturile „bolnăvicioase” pe care acesta le are cu Elena Grădinaru şi Nicolae Cosor, cadre didactice în cadrul şcolii generale.
Un articol de Andreea PAVEL
O altă problemă abordată a fost comportamentul incalificabil al învăţătoarei Grădinaru, actuală directoare şi al fostului director, Cosor, care, conform spuselor părinţilor, goneau copiii de la şcoală, îi lăsau repetenţi în clasa I (deşi acest lucru e scos în afara legii din 2005) şi îi numeau „retardaţi”, fără să deţină vreun act medical justificator. În rândurile ce urmează, aducem în atenţia publică şi alte împrejurări în care copiii din Tortoman au avut de suferit.
Cum scoţi un „bacşiş” în Tortoman?
E o întrebare la care fostul „primar-ospătar” (cum i se mai spune prin comună), Gheorghe Panait, ne-ar răspunde: „Păi, scoţi ţigla şi pui tablă!”. Spunem asta pentru că, în iarna lui 2001, Panait, fără nici un motiv, s-a apucat, în toiul viscolului, să înlocuiască acoperişul de ţiglă al şcolii, cu unul de tablă de proastă calitate. Culmea, în condiţiile în care, în 1998, primarul ţărănist Mihail Nedelcu a reuşit să facă un acoperiş din ţiglă, nou-nouţ, să schimbe tâmplăria veche şi să consolideze două corpuri din şcoală. Vocile din Tortoman spun că Panait, „ospătarul cu opt clase”, ar fi cerut ajutorul unui „spoitor cu patru clase”, Ianoş Gabor, care nu are licenţă pentru asemenea lucrări, să-l ajute să schimbe ţigla. Lăsând „zvonistica” deoparte, cert e că acţiunea celor doi a adus cheltuieli inutile şcolii şi a scos la iveală legăturile strânse dintre Primărie şi şcoală, altele decât cele legale. De-abia la o lună după începerea lucrărilor impuse de Panait, directorul şcolii, pe-atunci Ionaşcu, semna o notă către Primărie prin care cerea înlocuirea acoperişurilor la corpurile A şi B ale şcolii, iar profesorul Cosor şi învăţătoarea Grădinaru au început să facă propagandă „înţeleptei” idei.
„Făceau propuneri indecente, pentru că erau protejaţi de primar şi director!”
Elevii au avut crunt de suferit, din pricina faptului că orele nu aveau cursivitate. Iată opinia lui Petre Prisecaru, profesor de istorie, care îşi aminteşte cu oroare de acea perioadă: „Lunile ianuarie şi februarie 2001 au fost de coşmar pentru profesori. Ţineam cursuri acompaniaţi de cântecele deocheate ale celor urcaţi pe şcoală, mişunând pe lângă ferestre, intrând în clase pentru a schimba “opinii” cu elevele. Mi-amintesc faptul că acele cursuri s-au desfăşurat fragmentat, din cauza behăielilor respectivilor “muncitori”, care înjurau şi făceau propuneri indecente elevelor mai mari, pentru că se ştiau protejaţi de director, primar şi de Ianoş Gabor”.
“S-a prăbuşit cu capul spart şi şocat de lovitură”
Prisecaru îşi mai aminteşte câteva accidente care au urmat lucrării de mântuială întocmite de Ianoş şi muncitorii rromi. “Nimic nu era în siguranţă în spaţiul şcolar. S-a prăbuşit tavanul de la grădiniţă, în ianuarie 2003, apoi tavanul de la şcoală, în februarie 2004, fără victime însă, deoarece, deşii era pauză, elevii mei au trăit cea mai norocoasă zi. Nu acelaşi noroc l-a avut însă un alt copil, care în noiembrie 2005, după ce a închis uşa la clasă, s-a trezit cu o bucată de câteva kilograme de mortar întărit. S-a prăbuşit instantaneu la podea, cu capul spart şi şocat de lovitură. Plin de sânge, a ajuns la dispensar, iar directorul Cosor, turmentat de alcool, ne-a «liniştit» pe toţi cu gluma nesărată: «Bine că i s-a întâmplat lui şi nu altuia!»
De ce e “putredă” afacerea cu ţiglă?
Iată câteva aspecte ale acestei poveşti, care ne permite să credem că la mijloc, n-a fost nicidecum vorba de vreo intenţie bună, a niciunuia dintre cei implicaţi:
– conform locuitorilor din Tortoman, ţigla înlocuită era de foarte bună calitate şi se vinde în depozite cu aproximativ 2,4 RON bucata
– suprafaţa acoperişurilor însumează aproximativ 4000 mp, iar ţigla “recuperată” declarată, a fost vândută cu 2600 RON, pentru că ţigla, în mare parte, a fost “cumpărată”, 0,10-0,15 RON bucata de catre cunoştinţele primarului, fără licitaţie şi fără contabilizarea acesteia
– manopera e făcută în dorul lelii: tabla a fost fixată prost şi inestetic, iar primele furtuni au pus la grea încercare acoperişul, smulgând mai multe folii de tablă, ca să nu vorbim de ploile care au umplut ligheanele şi găleţile înşirate prin şcoală;
– manopera deficitară a determinat alte şi alte intervenţii plătite, desigur, tot din bani publici, în fiecare an;
– aceste aspecte şi nu numai au determinat distrugerea facturilor justificative ale lucrării. Ianoş Gabor a minţit iniţial că i-au fost furate din maşină, iar Panait a reclamat după aproape un an de la întâmplare, că i le-a cerut Gabor să le vadă, care le-a rupt apoi;
La muncă în folosul directorului
Poate una dintre cele mai revoltătoare situaţii este aceea în care, mai mulţi elevi, sub pretextul opţionalului de tehnologie agricolă, au fost puşi să muncească pământul şcolii în suprafaţă de cinci hectare. Mai mult decât atât, nici Cosor, nici Ionaşcu, cei care s-au ocupat de această acţiune, n-au înştiinţat nici un profesor despre destinaţia recoltelor strânse, mai ales că foarte mulţi elevi ai şcolii din Tortoman înfruntă zilnic sărăcia lucie.
Răspunsul lui Nicolae Cosor la întrebarea “De ce nu s-au introdus în bugetul de venituri şi cheltuieli al şcolii, toate recoltele din perioada menţionată?”, este hilar: “Pentru că pământul a fost exploatat, dar fără titlu de proprietate”.
Petre Prisecaru, cel care a şi ajutat echipa DEZVĂLUIRI, în derularea anchetelor, ne-a mărturisit că acea “clică” din şcoală a fost permanent susţinută de oameni din Inspectoratul Şcolar Judeţean, precum Paloma Petrescu, Lucreţia Sirinian, Victoria Dorobanţiu, Mărţişor Hondrilă, Gabriela Toma şi Gheorghe Popescu.
Politica şi huliganismul “cultivate” în curtea şcolii
Pica pe care i-o poartă Panait lui Prisecaru este cunoscută până şi de actualul viceprimar al comunei, Antoaneta Mocanu. Aceasta ne-a declarat: “Conflictul dintre domnul Panait şi domnul Prisecaru datează de mult timp. Şi asta pentru că Prisecaru ia atitudine în orice situaţie găseşte o nedreptate. Iar Panait l-a simţit ca pe un ghimpe, normal”. Astfel, Petre Prisecaru a fost schimbat nejustificat (fapt pentru care există şi un proces în derulare) din funcţia de director şi înlocuit de învăţătoarea Elena Grădinaru, ale cărei studii nu trec de etapa liceală. De ce trecerea de la un om cu studii superioare, la un om care are doar liceul, nu ştim…
Dorinţa lui Panait de a a-l ştii pe Prisecaru departe de şcoală, a mers atât de departe, încât, anumiţi elevi au fost încurajaţi să-l înjure pe cel din urmă, să fie obraznici la cursuri şi, fiind susţinuţi de echipa primar-viceprimar-director, aceştia au ajuns, în scurt timp, să folosească apelative precum “mă”, “fă”, la adresa mai multor cadre didactice. Cercul vicios fusese format de elevii întorşi împotriva profesorilor, pentru că Panait le sugera că notele proaste sunt din cauza severităţii cadrelor didactice, şi de părinţii care îşi plăteau datoriile la cârciuma primarului, când venea ajutorul social, tot de la Primărie, desigur.
Violenţa la ordinea zilei
Legat de şcoala din Tortoman, există o poveste care datează din 2002 şi care ar atesta clar confundarea vieţii politice cu mediul şcolar. Pe 15 mai 2002 un elev problemă al şcolii, care absenta cu lunile şi prezenta un comportament foarte violent, a lovit o colegă care s-a prăbuşit instantaneu cu faţa plină de sânge. Prisecaru, care era profesor de serviciu, a vrut să-l ducă la cancelarie, însă elevul s-a smucit, a început să înjure şi a sărit în maşina primarului, care l-a dus la Constanţa, pentru eliberarea unui certificat medical. Profesorul de istorie susţine că pe baza acestui certificat medical, Prisecaru a fost acuzat de vânătăile pe care puştanul le avea deja din alt context: “Se spunea că eu îl bătusem pe elev cu ciocanul pe care l-aş fi avut asupra mea, ceea ce este o aberaţie! Ulterior, la procesul care mi-a fost intentat şi în urma căruia am fost găsit nevinovat, băiatul a declarat că primarul i-a spus ziaristei, careia i-a comandat un articol, să scrie despre bătaie şi despre ciocan, pentru a avea impact mai mare la ISJ. Constanţa, unde am şi fost chemat, şi unde mi s-a spus s-o las mai moale cu reclamaţiile!” E de prisos să mai amintim de faptul că acest elev, Moroşanu, a fost trecut clasa obliga-forţat, deşi avea sute de absenţe, că a fost numit şeful clasei, pentru că “are influenţă mare asupra elevilor”, ori că ajungea la fiecare termen al procesului, ajutat fiind de fostul primar. Poate cel mai şocant lucru referitor la comportamentul “cu influenţă”, a fost faptul că în aprilie 2004, acesta a fost surprins când încerca să violeze o fetiţă de şapte ani.
