Maxima „Pâine și circ” a fost înlocuită în 2015 la Constanța cu „Artificii și căldură”. Cu mențiunea că substitutul pâinii – căldura din calorifere – a cam lipsit. Pe tot parcursul lunii decembrie 2015, RADET Constanța a distribuit căldură cu țârâita. Promptă, Primăria Constanța a emis un comunicat de presă prin care a dat vina pe CET și a ridicat în slăvi prestația (jalnică) a RADET-ului. În paralel, aceeași primărie a organizat un super-mega concert cu artificii de Anul Nou transformat într-un fiasco și a desfășurat o amplă campanie de ascundere a lipsurilor de la Polaris SA.
Un articol de Răzvan PETRE
După o toamnă lungă și blândă, gerul a lovit Constanța de Crăciun. Frigul de afară a fost dublat de cel din calorifere, care au rămas reci zile în șir, agentul termic fiind livrat în mai multe ori doar după lăsarea întunericului. Criza a culminat în 29 decembrie, când frigul de afară și cel din calorifere și-au dat mâna armonios, pentru a ne aduce aminte cum erau iernile pe vremea lui Ceaușescu.
RADET e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire!
Cu o promptitudine demnă de cauze mai bune, Primăria Constanța a livrat un comunicat de presă prin care a aruncat grațios pisica moartă în curtea CET Palas. Pe un ton patetic și cu aprecieri abstract-comice de genul „Este inacceptabil ca întreg orașul să stea în frig pentru că cineva nu și-a făcut treaba!” (Cine este acela care nu și-a făcut treaba? Și, dacă doar o parte din oraș ar fi stat în frig, ar fi fost acceptabil?), Decebal Făgădău s-a folosit de comunicat pentru a se disculpa, dar și pentru a ridica în slăvi RADET-ul. Din comunicat reiese că regia de distribuție a energiei termice a performat în condiții de criză, fiind „pregătită corespunzător”, aflându-se în permanent (n.r. – și inutil) contact cu administrația locală și „reluând imediat distribuția căldurii către consumatori”. Cât de imediat, aflăm tot din comunicatul de presă: La ora 3 dimineața…
Criza căldurii și comunicatul emis de primărie zgândădersc dureri mai vechi ale municipiului – gigacaloria, prețul ei și profilul de zapciu a RADET-ului.
Ani de zile, RADET a investit – nu numai în sediu și mașinile conducerii – ci și în centralele de cartier. S-au cheltuit sume colosale pentru rețeaua de gaze și instalațiile ce asigură reîncălzirea agentului termic – cheltuială acoperită din prețul montruos plătit de constănțeni la încălzire. În 29 decembrie, rezultatul acestor investiții a fost egal cu zero. Pe toată durata avariei de la CET, calorifele au rămas reci. Iar după ce termocentrala a reluat distribuirea agentului termic, temperatura din calorifere a urcat timid abia spre douazeci de grade. Ceea ce înseamna ca „încălzitoarele” RADET fie nu funcționează, fie că nu au fost puse în funcțiune, pentru ca regia să nu acumuleze costuri la factura de gaze. În orice caz, „pregătirea corespunzătoare” și „reluarea imediată a distribuției de energie termică” de către RADET au existat doar pe hârtie, în comunicatul primăriei.
Cu ocazia zilelor de frig, ne-am adus aminte și de prețul gigacaloriei. Care ajunsese în iarna 2012-2013 să fie unul din cele mai mari din țară, la peste 450 RON. În toamna lui 2014, prețul a scăzut, electoral, la circa 350 RON. Pentru ca iarna aceasta, în prin sezon preelectoral pentru alegerile locale, să ajungă la 250 RON.
E greu de crezut că RADET își permite să meargă în pierdere. La fel de greu de crezut este că leul a crescut ca valoare cu 50% în ultimii doi ani. Evoluția prețului gigacaloriei confirmă ceea ce bănuiau încă de la început constănțenii: Că primăria îi jupoaie pe cetățeni în beneficiul RADET și o lasă mai ușor doar atunci când are interesul să nu își pună în cap alegătorii. Deja, așezați cuminți la cozile de la plata întreținerii, constănțenii își spun unii altora că, odată trecute alegerile, bătaia de joc și prețurile dolofane vor reveni…
Ne ţin de cald artificiile?
Dacă situația căldurii nu e tocmai roză, ne putem lăuda cu un super-ultra-mega concert de Revelion, completat de un foc de artificii. Anunțat cu surle și trâmbițe, evenimentul s-a transformat într-un fiasco organizatoric, acoperit însă bine în presa favorabilă și în comunicate de presă. Anterior concertului, primăria a distribuit o hartă ce includea zonele inchise circulației autovehiculelor și parcările puse la dispoziția publicului. În buna tradiție a comunicatelor Primăriei Constanța, realitatea a fost alta. Prima și cea mai mare parcare – cea de lângă fostul restaurant Safari – era închisă. Un echipaj al Poliției Locale ne-a întors din drum, după ce am constatat că barierele parcării erau lăsate. În a doua parcare – din Portul Tomis – agenții de pază ne-au arătat schelele mobile pe care erau instalate artificiile și ne-au spus că dacă vrem ne lăsăm mașina pe proprie răspundere și că ei nu sunt de vină dacă o vom găsi arsă. Întorși din drum ca noi, majoritatea constănțenilor au parcat alandala pe Bulevardul Marinarilor, între Poarta 1 și Poarta 2. În Piața Ovidiu – alt circ: La intrările dinspre oraș erau postate dispozitive de jandarmi care pipăiau la panaramă doamnele și domnii ce veneau la spectacol – nu care cumva să pătrundă vreun Beke sau vreun jihadist nervos. La intrarea dinspre Portul Tomis, însă, nu era niciun control, așa că am întrat ca-n brânză. Apoi am trecut zâmbitori cu sarsanale de rachete și artificii pe lângă jandarmii rămași perplecși la punctul de control din Strada Mircea, care fuseseră instruiți să controleze publicul la intrare, nu la ieșirea din zona de spectacol.
Contrar anunțurilor de la tv, care dăduseră prezența publicului la 10-15.000 de persoane, la ora zece seara nu găseai în Piața Ovidiu mai mult de 1.000 de spectatori, majoritatea grupați între scenă și statuia lui Ovidiu, pe o distanță de 30-40 de metri. Gerul năprasnic a rărit și mai mult audiența „grandiosului spectacol”, astfel că după miezul nopții, de unde ne aflam, abia am numărat câteva grupuri – în total vreo 20-30 de oameni care făceau drumul spre casă, pe strada Mircea cel Bătrân.
Zăpada – eterna problemă a Constanţei
Iarna e reușit să ia din nou pe nepregătite Primăria Constanța, deși prima zăpadă a căzut abia în ianuarie. Din nefericire, însă, aceasta și-a ales cea mai proastă zi a săptămânii – cea de luni, când în multe zone ale orașului e zi „de gunoi”. Cum mașinile Polaris care iau gunoiul sunt aceleași care dau zăpada, „curățătorii” municipiului au avut de ales. Și au ales să ia gunoiul.
Primele mașini cu lamă au ieșit pe străzi abia în după-amiaza zilei de 4 ianuarie, când deja în intersecție la Trocadero zăpada măsura aproape douăzeci de centimetri.
Și de data aceasta, prestația penibilă a serviciilor publice a fost acoperită prin comunicate de presă, care anunțau desfăsurarea unei adevărate flote de autoutilitare, cu o zi înainte de căderea primului fulg.
Al doilea episod al tragicomediei „Ninge la Constanța” s-a consumat marți, 5 ianuarie. Întrucât savanții de renume mondial de la ANM anunțaseră pentru această zi temperaturi de 5 grade și vreme frumoasă, Polaris nu a mai trimis mașinile pe teren, bazându-se pe faptul că Soarele și Dumnezeu le vor face toată treaba.
În realitate, contrar previziunilor ANM, la Constanța s-au înregistrat minus șase grade – cu unsprezece grade mai frig decât se prognozase. Dublat de vântul puternic și de poleiul căzut peste noapte, frigul a transformat străzile Constanței în patinoar.
Primăria Constanţa îşi dă cu stângul în dreptul
Pe toată perioada „comandamentului de iarnă”, Primăria Constanța a compensat slaba reacție a Polaris-ului cu o sumedenie de comunicate de presă, menite a zugrăvi în roz situația nu tocmai plăcută din teren. Din păcate, funcționarii Primăriei și-au dat cu stângul în dreptul – comunicatele se contrazic singure și lasă să se întrevadă proasta gestionare a situației, precum și minciunelele „comandamentului de iarnă”.
Sugestivă este comparația dintre comunicatele de presă emise 1) înainte de căderea zăpezii, respectiv 2) după prima zio cu zăpadă.
În 3 ianuarie, comandamentul de iarnă anunța că deși nu căzuse încă niciun fulg de zăpadă, pe teren erau prezenți la datorie sute de oameni și zeci de autospeciale. Trecem peste componenta științifico-fantastică – se raportează zeci de autovehicule pe teren, deși, conform prognozei meteo citate în același comunicat, se prognozau ger și „fulguieli”. Și mergem direct la enumerarea efectivelor dislocate de primărie și Polaris SA: Comunicatul spunea că „au ieșit pe teren 8 sărărițe, 20 de autospeciale cu lamă și sunt pe stand by 5 autogredere, 42 de încărcătoare frontale buldo și 22 wole precum și 35 de autobasculante transport zăpadă.”
Buun. Să vedem acum ce raporta primăria în 4 ianuarie, în „analiza modului în care s-a acționat” cu ocazia ninsorii. Aceeași Primărie Constanța care cu o zi înainte anunța un numar de 132 de utilaje pe teren sau în stand by, acum „taie din coada vulpii”: Comunicatul ne anunță că „s-a analizat modul în care au acționat cele 9 sărărițe, cele 20 de utilaje cu lamă și cei circa 100 de oameni care curățat trecerile de pietoni și au încarcat manual zăpada.”
Se observa din start că autograderele, încărcătoarele, wolele și basculantele dispar din ecuație – lucru explicabil, pentru că zăpada a fost lăsată să se topească de la sine. Apar în schimb 100 de oameni care „încarcă manual zăpada” – probabil că o încarcă în saci, pentru că autobasculantele nu erau nicăieri… (vezi foto – click pe foto pentru a mări imaginea)
Conștienți probabil de bâlbele de la ninsoarea din 4 ianuarie, oficialii primariei au schimbat formularea comunicatelor pentru comandamentul de iarnă. Pentru ninsorile prognozate în perioada 16/17 ianuarie 2015, comunicatul de presă preia aproape integral informațiile din comunicatele precedente. Cu o singură modificare – ca să mai fie prinși cu mâța în sac, oamenii primarului se feresc să mai numere mașinile, preferând o exprimare evazivă și anunțănd doar că „utilajele de deszăpezire vor fi pregătite pentru intervenție”.