Reuniunea din 21 iunie a Comitetului de coordonare în domeniul afacerilor europene a abordat ca subiecte principale: rezultatele Consiliului European de vară şi priorităţile anunţate de viitoarea Preşedinţie belgiană a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a prezentat informaţii cu privire la cele mai recente iniţiative ale Comisiei Europene.
Summitul european, desfăşurat în data de 17 iunie la Bruxelles, a avut în centrul atenţiei aprobarea Strategiei Europa 2020 pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi constituirea mandatului UE în negocierile din cadrul următoarei reuniuni a G20 de la Toronto. În contextul aprobării obiectivelor Strategiei Europa 2020, au fost abordate temele întăririi coordonării politicilor economice ale statelor, în condiţiile unei guvernanţe economice europene sporite, respectiv a reglementării în continuare a sectoarelor financiare.
În privinţa coordonării politicilor economice ale st…
Reuniunea din 21 iunie a Comitetului de coordonare în domeniul afacerilor europene a abordat ca subiecte principale: rezultatele Consiliului European de vară şi priorităţile anunţate de viitoarea Preşedinţie belgiană a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a prezentat informaţii cu privire la cele mai recente iniţiative ale Comisiei Europene.
Summitul european, desfăşurat în data de 17 iunie la Bruxelles, a avut în centrul atenţiei aprobarea Strategiei Europa 2020 pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi constituirea mandatului UE în negocierile din cadrul următoarei reuniuni a G20 de la Toronto. În contextul aprobării obiectivelor Strategiei Europa 2020, au fost abordate temele întăririi coordonării politicilor economice ale statelor, în condiţiile unei guvernanţe economice europene sporite, respectiv a reglementării în continuare a sectoarelor financiare.
În privinţa coordonării politicilor economice ale statelor membre, şefii de stat/guvern au reiterat importanţa obiectivelor identificate de Comisie şi statele membre, exprimându-şi acordul pentru un prim set de orientări, dintre care menţionăm: consolidarea atât a componentei preventive, cât şi a celei de corecţie a Pactului de Stabilitate şi Creştere; acordarea, în cadrul supravegherii bugetare, a unui rol mult mai important nivelurilor şi evoluţiilor datoriei publice a statelor, precum şi sustenabilităţii de ansamblu; garantarea faptului că toate statele membre dispun de norme bugetare naţionale şi de cadre bugetare pe termen mediu în conformitate cu Pactul de Stabilitate şi Creştere; asigurarea calităţii datelor statistice, esenţiale pentru o politică bugetară şi o supraveghere bugetară solidă.
Consiliul European a convenit asupra faptului că statele membre ar trebui să introducă sisteme de taxe şi impozite asupra instituţiilor financiare pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor şi pentru a stabili stimulente în vederea limitării riscului sistemic. Reformarea sectoarelor financiare europene nu poate fi gândită în afara sistemului internaţional. De aceea, ideea instituirii taxei pe instituţiile financiare a fost introdusă în mandatul UE pentru reuniunea G20 de la Toronto.
În cadrul reuniunii, DAE i-a informat pe reprezentanţii instituţiilor participante cu privire la priorităţile viitoarei Preşedinţii belgiene a Consiliului Uniunii Europene (semestrul II 2010). Astfel, principalele provocări care se estimează că vor marca mandatul acesteia se referă la: nivelul ridicat al deficitului bugetar, reformarea guvernanţei economice, introducerea de noi măsuri cu privire la pieţele financiare şi cele de servicii, supravegherea sistemului bancar, Strategia Europa 2020, definitivarea Pieţei Unice (raportul Monti), punerea în aplicare a Programului Stockholm (care oferă un cadru nou pentru politica în domeniul azilului, imigraţiei şi al vizelor, precum şi pentru cooperarea în domeniul poliţiei şi justiţiei pentru perioada 2010-2014) şi operaţionalizarea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).
În domeniul justiţiei şi afacerilor interne, Preşedinţia belgiană consideră prioritare aspectele legate de recunoaşterea reciprocă a sancţiunilor, de azil şi imigraţie, dar şi cele privind succesiunile şi divorţurile. În privinţa mediului, în perspectiva conferinţei ONU de la Cancun (29 noiembrie – 10 decembrie 2010), Belgia consideră esenţială valorificarea contextului actual, în sensul continuării eforturilor depuse la summitul de la Copenhaga pentru combaterea schimbărilor climatice.
Un alt subiect aflat pe agenda reuniunii de coordonare a fost cel referitor la raportul întocmit de grupul de experţi la nivel înalt în domeniul produselor lactate. Acesta a fost înfiinţat în octombrie 2009, pe fondul crizei care a afectat acest sector, şi a avut ca sarcină discutarea măsurilor care trebuie adoptate pe termen mediu şi lung în contextul în care, începând cu 1 aprilie 2015, cotele de lapte vor dispărea. Raportul experţilor cuprinde o serie de recomandări adresate Comisiei Europene cu privire la următoarele aspecte: relaţiile contractuale dintre producătorii şi prelucrătorii de lapte; puterea de negociere colectivă a producătorilor; posibilul rol pe care l-ar putea avea organizaţiile interprofesionale în sectorul produselor lactate; transparenţa în lanţul de aprovizionare cu produse lactate; măsuri de piaţă şi pieţe la termen; standarde de comercializare şi indicarea originii pe etichete; inovarea şi cercetarea.
Raportul va fi disponibil în curând la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/agriculture/markets/milk/index_en.htm
Comisia Europeană a publicat, la data de 15 iunie, o comunicare cu privire la folosirea scanerelor corporale în aeroporturile din Uniunea Europeană, conform căreia aceste dispozitive pot fi considerate o metodă fiabilă şi eficientă de control, capabilă să detecteze atât obiectele metalice, cât şi cele nemetalice aflate asupra unei persoane. Mai multe state membre ale UE folosesc deja scanere corporale în aeroporturi, însă tehnologiile şi condiţiile de operare variază de la o ţară la alta, ceea ce face ca la nivelul Uniunii să existe reglementări diferite în materie. Executivul comunitar susţine ideea unei abordări comune la nivelul Uniunii Europene, conform căreia dacă statele membre decid să utilizeze scanere corporale, folosirea şi funcţionarea lor vor face obiectul unor standarde comune. Aceste standarde ar urma să stabilească un nivel minim de performanţă al capacităţii de detectare şi să fie însoţite de măsuri de garantare a conformităţii cu drepturile fundamentale şi cu dispoziţiile în materie de sănătate aplicabile în UE.
Comisia a transmis raportul Consiliului UE şi Parlamentului European şi, în funcţie de rezultatul discuţiilor, se pot contura propuneri pentru elaborarea, la nivelul UE, a unui cadru legal referitor la utilizarea scanerelor corporale în aeroporturile din Uniunea Europeană.
Comunicarea este disponibilă la adresa:
