Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, în parteneriat cu Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, au organizat, în data de 24 iunie, la Palatul Parlamentului, conferinţa inaugurală „Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene”.
Conferinţa inaugurală s-a desfăşurat pe trei secţiuni şi a abordat teme precum noile provocări la adresa spaţiului administrativ european, perspectivele creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii şi spaţiul public european – o Europă a cetăţenilor.
În deschiderea conferinţei, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, ministrul Bogdan Mănoiu a enunţat obiectivele pe care le vizează ciclul de conferinte, respectiv să prezinte inovaţiile introduse de noul tratat şi să le contextualizeze în direcţia dezvoltării economice şi sociale a într…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, în parteneriat cu Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, au organizat, în data de 24 iunie, la Palatul Parlamentului, conferinţa inaugurală „Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene”.
Conferinţa inaugurală s-a desfăşurat pe trei secţiuni şi a abordat teme precum noile provocări la adresa spaţiului administrativ european, perspectivele creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii şi spaţiul public european – o Europă a cetăţenilor.
În deschiderea conferinţei, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, ministrul Bogdan Mănoiu a enunţat obiectivele pe care le vizează ciclul de conferinte, respectiv să prezinte inovaţiile introduse de noul tratat şi să le contextualizeze în direcţia dezvoltării economice şi sociale a întregii comunităţi de cetăţeni europeni.
În continuare, şeful DAE a trecut în revistă principalele modificări şi inovaţii pe care Tratatul de la Lisabona le aduce la nivelul construcţiei europene, într-un context internaţional dominat de o competiţie economică foarte strânsă şi, conjunctural, de o criză financiară şi economică de amploare.
Nu în ultimul rând, Bogdan Mănoiu a subliniat că noul Tratat „conturează o nouă arhitectură instituţională, însă nu înlocuieşte voinţa politică a liderilor europeni, necesară pentru transpunerea în practică a prevederilor acestui cadru esenţial de dezvoltare”.
În intervenţia sa, Paul Dobrescu, rector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, a insistat asupra politicilor de stimulare a cercetării şi inovării, ca instrumente de dezvoltare a Europei. În opinia sa „Uniunea Europeană trebuie să se transforme într-ul leagăn al inovării pentru a face faţă provocărilor viitoare”.
Decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, SNSPA, Iordan Gheorghe Bărbulescu, a explicat modul în care Tratatul de la Lisabona va reglementa funcţionarea Uniunii Europene în viitor şi a evidenţiat nevoia unei consolidări a coordonării între Statele Membre.
În cadrul panelului cu tema „Perspectivele creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii”, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Petre Dandea, a subliniat faptul că reducerea beneficiilor sociale nu reprezintă o soluţie pentru a asigura creşterea competitivităţii, nici la nivelul Uniunii Europene şi nici în cazul României. El s-a referit în context la necesitatea ca sistemele europene de pensii să devină sustenabile şi adecvate realităţilor economice şi sociale existente în prezent.
Petre Dandea a vorbit şi despre nevoia unei simplificări masive a sistemului de taxe şi impozite – atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al României – în sensul ca acesta să devină mai uşor de administrat şi aplicat, permiţând reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane.
La rândul său, Răzvan Buzatu, consilier pe probleme de afaceri europene în cadrul Grupului de Economie Aplicată, a arătat că, în calitatea ei de stat membru al UE, România trebuie să îşi promoveze identitatea culturală şi a insistat asupra importanţei pe care o prezintă impactul cultural al unui act normativ adoptat la nivel european, alături de impactul politic, economic şi social. Nu în ultimul rând, Răzvan Buzatu a arătat că este important ca Uniunea Europeană să ofere lumii un model economic şi social, cuprinzător şi adaptabil la evoluţiile care se manifestă la nivel mondial.
În cadrul panelului „Spaţiul public european – o Europă a cetăţenilor”, discuţiile s-au axat pe cadrul oferit de Tratatul de la Lisabona în exercitarea drepturilor cetăţenilor, participarea cetăţenească activă la procesul decizional european şi rolul comunicarii europene în proiectul european comun. Invitaţii la dezbatere, respectiv Gabriel Giurgiu, jurnalist TVR, Daniela Angheluţă, şef Serviciu DAE, Ionuţ Sibian, Director executiv la Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, au subliniat nevoia de intensificare şi eficientizare a comunicării europene în vederea asigurării unei cetăţenii europene participative.
Evenimentul desfăşurat astăzi face parte dintr-un ciclu de conferinţe organizate în Bucureşti şi în celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României şi are menirea de a prezenta diverselor grupuri-ţintă principalele informaţii privind modificările aduse de Tratatul de la Lisabona în privinţa instituţiilor şi politicilor Uniunii Europene
Noutatea acestor demersuri constă în faptul că seria de conferinţe oferă o platformă de dialog pentru structurile guvernamentale de la nivel central şi local, mediul academic, reprezentanţii mass-media şi ai societăţii civile, cu intenţia de a facilita un autentic proces de consultare publică.
