În data de 25-26 martie 2010 s-a desfăşurat, la Bruxelles, Consiliul European, care a reunit şefii de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Principalul subiect ale reuniunii a vizat cadrul general al Strategiei UE 2020 – strategia pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică în Uniunea Europeană.
În acest context, membrii Consiliului European au convenit asupra elementelor cheie ale noii strategii. Pentru preşedintele Van Rompuy, care a prezidat reuniunea din 25-26 martie, strategia însumează modelul european de economie socială de piaţă cu o puternică dimensiune de mediu. „Pentru a proteja acest model, performanţa economică ar trebui să fie foarte puternică” a declarat preşedintele Consiliului European.
Strategia UE 2020 stabileşte ca priorităţi stimularea competitivităţii şi productivităţii fără a afecta coeziunea socială. Pentru a atinge acest obiectiv, au fost stabilite cinci ţinte principale:
- Reducerea sărăciei;
- O rată de …
În data de 25-26 martie 2010 s-a desfăşurat, la Bruxelles, Consiliul European, care a reunit şefii de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Principalul subiect ale reuniunii a vizat cadrul general al Strategiei UE 2020 – strategia pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică în Uniunea Europeană.
În acest context, membrii Consiliului European au convenit asupra elementelor cheie ale noii strategii. Pentru preşedintele Van Rompuy, care a prezidat reuniunea din 25-26 martie, strategia însumează modelul european de economie socială de piaţă cu o puternică dimensiune de mediu. „Pentru a proteja acest model, performanţa economică ar trebui să fie foarte puternică” a declarat preşedintele Consiliului European.
Strategia UE 2020 stabileşte ca priorităţi stimularea competitivităţii şi productivităţii fără a afecta coeziunea socială. Pentru a atinge acest obiectiv, au fost stabilite cinci ţinte principale:
- Reducerea sărăciei;
- O rată de angajare de 75% a populaţiei capabilă de muncă;
- Respectarea ţintelor Uniunii Europene privitoare la energie şi schimbări climatice: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice;
- Reducerea ratei abandonului şcolar şi creşterea numărului de studenţi în învăţământul superior;
- 3% din PIB-ul Uniunii Europene ar trebui să fie investit în cercetare şi inovare;
Aceste ţinte vor fi convertite în obiectivele naţionale care urmează să fie îndeplinite de fieacare Stat Membru al UE.
UE trebuie să se concentreze asupra provocărilor generate de competitivitate, asupra divergenţelor între statele membre, precum şi pe dimensiunea externă. Şefii de stat şi de guvern s-au pronunţat pentru coordonarea politicilor comunitare, disciplina bugetară şi redresarea balanţei de plăţi.
Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la priorităţile Uniunii Europene, in vederea summit-ului G20, care se va desfăşura în luna iunie, la Toronto.
In privinţa schimbărilor climatice, Consiliul European a decis reorientarea eforturilor în procesul de negociere internaţională.
„Uniunea Europeană rămâne ambiţioasă în privinţa protejării mediului, dar este nevoie de o abordare pas cu pas a perioadei post Copenhaga”, a subliniat Herman Van Rompuy.
Statele membre ale zonei euro s-au arătat solidare cu situaţia din Grecia, luând decizia de a acorda ajutor financiar acestei ţări, dacă este necesar. Astfel, ţările din zona euro au convenit asupra unui pachet de finanţare care să combine împrumuturile bilaterale de la membrii zonei euro cu cele ale Fondului Monetar Internaţional (FMI). Activarea unui astfel de pachet este rezultatul unei solicitări din partea guvernului grec.
Sursa: Consiliul European
