În perioada 2002-2003, Radu Mazăre a adus la Mamaia peste două sute de palmieri. Mulți au murit din cauza frigului și ignoranței celor care îi îngrijeau. Din cei peste 200, au supraviețuit până azi 16 palmieri –cioate cu câteva frunze, de care Primăria are grijă ca de sfintele moaște. În septembrie 2018, primăria condusă de Decebal Făgădău a semnat un contract pentru întreținerea lor, în valoare de 10.000 de euro, plus TVA. Fericita câștigătoare a acestui contract este – bineînțeles – POMACOST SA, firma de casă a lui Mazăre.
Cum să plătești 10.000 de euro pentru ca cineva să ude 1 (un) pom
Încredințarea sfintelor moaște ale palmierilor lui Mazăre către POMACOST s-a făcut prin intermediul unui contract-cadru, în septembrie anul trecut. Contractul are tot felul de ghidușii, cum este aceea că POMACOST va îngriji minim 2, maxim 32 de palmieri, contra sumei de 46.443 RON (la care se adaugă TVA).
„Care-i șmecheria?” vă întrebați. Simplu – Primăria a numărat și a constatat că mai există doar 16 palmieri. Ca să dea bine la public, a făcut un contract-cadru pe doi ani, în care palmierii au fost numărați… de două ori, o dată pentru fiecare an. Astfel, cei 16 palmieri din realitate au devenit în contractul-cadru – 32. După care s-a trecut la cifre reale, primăria defalcând jumate din sumă, 23.221 RON, pentru udarea celor 16 palmieri pe 2019, urmând ca pentru câți palmieri vor supraviețui până la anul să se achite și restul, cel mai probabil până la alegerile locale din 2020.
Dar stați așa! Conform contractului cu POMACOST, Primăria va plăti pentru udarea palmierilor, indiferent câți dintre ei se vor usca. Practic, indiferent câți palmieri mor, banii publici se scurg în continuare către buzunarul POMACOST SA, atât timp cât mai rămâne în viață măcar 1 palmier – pentru că așa scrie în contract.
Cu aceiași bani, Primăria putea să cumpere o pădure de salcâmi
Experimentul lui Mazăre a demonstrat ceva ce știa deja toată lumea – în România nu cresc palmieri. Moaștele palmierilor lui Radu Mazăre sunt plimbate în fiecare an de la depozit, în Mamaia și înapoi. Practic, nouă luni pe an ei stau mai mult prin sere.
Ajungem astfel să plătim din buzunarul public hibernarea cvasi-permanentă a 16 palmieri care sunt udați, conform contractului, de 3-4 ori pe lună și cam atât – practic, plătim nota de cazare a palmierilor la hotelul de plante al POMACOST.
Cu aceiași bani, primăria ar fi putut să cumpere și să întrețină nu 16, ci vreo 16.000 de puieți de copaci autohtoni, care se întrețin mai ușor, au mai multă verdeață, și nu trebuie plimbați între seră și stațiunea Mamaia în fiecare primăvară/toamnă. La o căutare pe internet, am găsit puieți de salcâm și plop cu preț de la 0,25 RON/bucata. La 44.000 de lei cât încasează POMACOST pentru 16 palmieri, se puteau achiziționa 176.000 de puieți de acest gen.
Oamenii lui Făgădău, însă, au ales soluția mai profitabilă. Mai profitabilă pentru POMACOST, bineînțeles.
