Litoralul românesc

„Cea mai rea iarnă din ultimii 100 de ani” – cronica unui fiasco previzibil

Unde sunt dezinformările de altă dată?

Poate vă mai aduceți aminte articolele din presa centrală publicate în perioada septembrie –octombrie 2013, în care eram anunțați că urmează „cea mai rea iarnă din ultimii 100 de ani”. Ni se spunea atunci că specialiști reputați și servicii meteo competente prevedeau o iarnă de coșmar, cu geruri cum au mai trăit doar bunicii noștri și cu zăpezi cât casa, de-a lungul și de-a latul Europei. La vremea respectivă, am publicat un articol în care am desființat aceste basme, modul neprofesionist în care au procedat autorii articolelor, precum și sursele lor dubioase.
Aflați la jumătatea iernii calendaristice, facem un bilanț al ultimelor două luni, care vor rămâne în anale ca fiind unul din cele mai plăcute debuturi de sezon rece, din era măsurătorilor meteo.

Un articol de Răzvan PETRE

Exceptând scurte episoade de ninsoare, vremea a fost foarte blândă în toată România. La mijlocul lunii ianuarie 2014, țara noastră a înregistrat un record negativ în ceea ce privește stratul de zăpadă, absent în toate zonele, exceptând câteva culmi muntoase. Temperaturile maxime au urcat în majoritatea regiunilor peste 10 grade, iar minimele abia au coborât sub pragul înghețului. De vremea blândă s-au bucurat majoritatea țărilor de pe continent, stațiunile din Alpi înregistrând – pe fondul lipsei zăpezilor – unul din cele mai proaste sezoane de ski din ultimii ani.

Ghiocei, limacși și ceață

După un început abrupt al sezonului rece, cu zăpadă în zonele nordice ale României și la la munte, asaltul vremii nepotrivnice s-a potolit. Temperaturile maxime au urcat spre 10 grade, iar nopțile nu au mai fost așa de friguroase. Zăpada a lipsit de Crăciun, iar în perioada Anului Nou singurele fenomene meteo înregistrate au fost ploile slabe și ceața. În multe părți ale țării, ghioceii au interpretat vremea bună ca pe un semnal al venirii primăverii și au înflorit. La Constanța, unde iernile sunt de obicei reci și lungi din cauza efectului mării, vremea a fost suficient de caldă pentru ca, în nopțile cu umezeală la sol, pe alei să își facă apariția limacșii (melci fără cochilie, care de obicei intră în hibernare, din noiembrie până în aprilie).

Oscilația nord-atlantică – un pariu pierdut

Una din piesele de rezistență ale articolelor Agerpres publicate în septembrie 2013 ținea de așa-numita „oscilație nord atlantică”. Ziariștii Agenției Naționale de știri se chinuiau atunci să ne convingă că această oscilație (fenomen real, care determină parametrii climatologici la nivel sezonier) va intra în faza negativă, ceea ce, în mod normal, înseamnă ierni geroase, cu mase de aer polar pătrunzând până la Marea Mediterană.
Realitatea primelor două luni ale iernii 2013-2014 a stat exact pe dos. Vremea în bazinul meditaranean a fost bună, furtunile atlantice au adus precipitații semnificative în Europa de Nord (cu inundații de proporții în Marea Britanie), iar Europa Centrală nu a văzut nici zăpadă, nici ger, toate acestea fiind caracteristice unei oscilații nord atlantice pozitive.
În plus, vremea plăcută și câmpul de presiune ridicată de deasupra Europei centrale a blocat influxul de aer umed atât dinspre Altlantic, cât și dinspre Mediterana, ceea ce a făcut ca majoritatea stațiunilor din Alpi să nu aibă suficientă zăpadă, decât pe pârtiile de la mare altitudine.

România – zero zăpadă

Într-un an obișnuit, la 15 ianuarie, mai bine de jumătate din teritoriul țării – zona muntoasă, Moldova, Bucovina, Maramureșul, o bună parte a Ardealului, erau sub zăpezi. Harta stratului de zăpadă, publicată pe 13 ianuarie de către Administrația Națională de Meteorologie, ilustrează cel mai bine distanța teribilă de la prognozele mincionase din toamnă, și realitatea acestei ierni: Strat continuu de zăpadă este doar în Masivele Făgăraș, Parâng și Retezat (grosimi între 10-20 de centimetri, cu 50 de centimetri la Bâlea Lac, unde, altfel, zăpada persistă și vara). În rest, stratul e întrerupt de petice de iarbă sau pietre, iar în cele mai multe zone lipsește cu desăvârșire.
Prin contrast, fenomenul meteo cel mai des întâlnit în iarna aceasta a fost ceața, care s-a semnalat adesea și pe arii extinse în Dobrogea și Câmpia Română. Explicația acestui fapt ține tot de absența oscilației nord atlantice negative, pomenită mai sus. În lipsa unei alternanțe furtună-vreme bună și a amestecului maselor de aer, vaporii de apă sunt reciclați – ziua se ridică, iar noaptea, odată cu scăderea temperaturii, se condensează sub formă de ceață.

Stațiunile din Alpi încă mai așteaptă zăpada

Iarna aceasta nu a surprins cu vreme plăcută doar România. Peste tot, în Europa centrală, în majoritatea țărilor Europei de vest și în bazinul Mediteranei, lunile decembrie și ianuarie au marcat o schimbare clară față de trendul din anii trecuți. Cu excepția a 2-3 furtuni cu efect mai degrabă regional, Munții Alpi au fost privați de zăpada care face din această parte a lumii principala destinație turistică pentru amatorii de sporturi de iarnă. Un exemplu care ilustrează perfect această situație este dat de sezonul 2013-2014 al Cupei Mondiale la sporturi de iarnă. Exceptând etapele de început, disputate în țările nordice (aflate pe traseul majorității furtunilor din această iarnă), majoritatea concursurilor s-au purtat pe zăpadă artificială. Dacă în primele etape au fost probleme legate de ninsoare sau vânt puternic, odată cu mutarea competiției în Alpi, cea mai mare bătaie de cap a organizatorilor a constat în lipsa zăpezii. O situație extremă s-a înregistrat înaintea etapei din Cupa Mondială la sărituri cu skiurile programată pe trambulina Kulm (Austria). Construită în urmă cu mai bine de jumătate de secol, trambulina a fost recondiționată recent. Efortul constructorilor, care s-au zbătut în mocirlă pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie, era să fie în zadar, pentru că trambulina (una din cele mai mari din lume) necesita multă zăpadă. Care lipsea cu desăvârșire, în condițiile în care temperatura s-a păstrat peste zero grade pe toată perioada dinainte de concurs și era prognozată să se mențină la fel și pe perioada competiției. Situația a fost salvată în ultimul moment de intervenția a două municipalități din zonă, care (fiind interesate de afluxul de turiști generat de concursul de sărituri) au pus la dispoziția organizatorilor, cu titlu gratuit, suficiente tunuri de zăpadă artificală pentru a acoperi mocirla din zona de aterizare a trambulinei.

Care sunt șansele să avem, totuși, o iană grea?

Nule. Asta pentru că ne aflăm deja la jumătatea iernii calendaristice. Pentru ca, făcând media, să putem spune că am avut un sezon rece normal, ar trebui să înceapă să ningă de mâine, viscolele să se țină lanț, iar iarna să se întindă până în aprilie. Pentru o „iarnă grea”, așa cum era prognozată în urmă cu 4 luni, ar trebui ca toată Europa să fie sub asediul zăpezilor, două luni de acum încolo, în continuu. Ceea ce e imposibil.
Caracterizarea de „iarnă grea” e una subiectivă. Ea depinde de perioade lungi de ger extrem, de viscole ca cel înregistrat acum doi ani în Câmpia Română și Moldova de sud. Ori exact aceste fenomene, puternice și de lungă durată, sunt extrem de improbabile, în condițiile actuale. Nu este exclus ca România să fie supusă unui viscol mai puternic până la finalul iernii. Dar acesta nu va fi de ajuns pentru a șterge impresia a două luni de vreme bună și facturi mai mici la încălzirea locuințelor. Până una-alta, săptămâna aceasta a debutat iar cu maxime spre 10 grade și precipitații în special sub formă de ploaie slabă. Spre weekend este așteptată zăpadă, dar temperaturile nu vor coborî sub cele normale pentru această perioadă.

Ex foto: Harta stratului de zăpadă în data de 13.01.2014 (Sursa foto – ANM)

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top