COMUNICATE

Căpușele CNE Cernavodă sug peste 36 de milioane euro de la stat

160 de angajati de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda se afla în greva japoneza pentru a determina majorarea salariilor cu 30 de procente. Dupa toate semnele date de autoritati, actiunea sindicala nu prea are sorti de izbânda, de vreme ce oficialii interesati din ultimele trei guverne nu au depus nici un efort pentru a scoate SN Nuclearelectrica SA de pe lista de monitorizare a Fondului Monetar International, prin care sunt interzise cresteri salariale mai mari decât rata inflatiei. Monitorizarea nejustificata le vine ca o manusa sefilor de la SNN, care au astfel disponibilitati banesti mai mari pentru a unge firmele capusa care roiesc pe platforma. Iar sumele care se scurg luna de luna în buzunare private sunt de-a dreptul colosale: peste 36 de milioane de euro.

Angajatii sucursalei CNE Prod a SN Nuclearelectrica SA s-au rasculat, în stil japonez, împotriva plafonarii veniturilor salariale, pe baza unei decizii luate pe vremea guvernarii CDR. Fostii factori de decizie din vremea ministeriatului lui Radu Berceanu la Industrii au fost obligati sa includa societatea pe lista de monitorizare impusa de Fondul Monetar International, în anul 1998, ca o conditie pentru prelungirea acordurilor stand-by. Cum platforma de la Cernavoda mergea atunci în pierdere, Fondul a impus conditii severe privind disponibilizarea personalului, externalizarea unor activitati auxiliare si plafonarea veniturilor salariale. Anii au trecut, iar masurile au dat rezultatele scontate: SNN a intrat pe profit si îsi onoreaza an de an obligatiile catre bugetul de stat. Mai mult, economia nationala, în ansamblul sau, functioneaza cu motoarele turate, înregistrând de cinci ani cresteri însemnate ale Produsului Intern Brut. Cu toate acestea, din ratiuni pe care le vom detalia în cele ce urmeaza, restrictiile impuse de FMI asupra platformei de la Cernavoda nu au fost ridicate nici pâna în prezent, desi cauza includerii pe lista a disparut de mult. O mâna de deprinderi clientelare a deteriorat definitiv raportul dintre cauza si efect, iar cei loviti sub centura de acest abuz de logica sunt tocmai salariatii.

Milioane de euro pentru clientela politica

Sefilor SNN le vine ca o manusa întreaga situatie, de vreme ce disponibilitatile financiare rezultate din plafonarea salariilor sunt folosite din plin pentru îndestularea firmelor private care roiesc pe platforma. Revolutia lasase în zona 14 întreprinderi de constructii, montaj, reparatii si întretinere. Toate acestea au fost privatizate prin MEBO, o metoda prin care mafia controlata politic a acaparat o treime din fosta proprietate de stat. Aceleasi angrenaje politice au facut ca firmele privatizate sa prinda an de an contracte grase cu SN NUCLEARELECTRICA SA. Sumele puse la bataie dezvaluie un fenomen cu dimensiuni colosale, prin care firmele capusa presteaza orice, de la curatenia spatiilor de locuit, pâna la lucrari de arhitectura si servicii de întretinere, doar pentru a-si umfla conturile. Ultimele doua loturi de contracte date publicitatii în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a, dezvaluie partea vizibila a fenomenului. Potrivit acestor date publicate la începutul anului (mai exact pe 16 februarie), din visteria SNN s-au scurs 16.111.150 RON catre ECO PETROLEUM SA Constanta (firma detinuta printre altii de Gheorghe Chealfa – un apropiat al lui Corneliu Iacobov si Antonoi Rocsin – fiul fostului consilier de mediu al lui Adrian Nastase), pe baza unui contract de livrare a combustibilului lichid usor, semnat într-o perioada în care furnizorul avea probleme privind dobândirea autorizatiei de organizare a antrepozitului fiscal. De asemenea, semnarea contractului survenea dupa un incident de trafic de combustibili si evaziune fiscala comis de unul din administratorii Eco Petroleum.
Patru contracte în valoare totala de 13.203.000 au fost acordate societatii ELCOMEX IEA SA Cernavoda, detinuta de omul de afaceri Ion Grecu, dar si de firma off-shore SEAF TRANS-BALKAN ROMANIA FUND LLC, înregistrata în paradisul fiscal Delaware din Statele Unite ale Americii si reprezentata în România de Mircea Gabriel Jalba. Firma off-shore a fost cooptata în actionariatul ELCOMEX în data de 4 februarie 2005, astfel încât acest aranjament de culise ar putea fi explicat ca o reorientare spre grupurile de interese specifice noii guvernari.
În topul contractelor urmeaza GMB COMPUTERS SA Constanta, cu 6.619.968 RON, ARGOS SA Cernavoda cu 4.850.000, GENERAL CONCRETE SRL Cernavoda cu 4.797.888, SC UNIFY CO LTD Cernavoda cu 3.354.315,  R&M NIMB SA Cernavoda cu 2.770.803,84 si STIZO NUCLEAR SA Cernavoda cu suma de 2.416.000 RON. Sumele negociate au comportat pe deasupra TVA, ceea ce a facut ca valoarea totala pe care SNN s-a angajat, în luna februarie, sa o plateasca, sa se ridice la fabuloasa suma de 64.406.517 RON (644 de miliarde de lei vechi), ceea ce înseamna peste 18,4 milioane de euro. Însa lucrurile nu au ramas în aceasta faza.

Transa a doua: 17,7 milioane de euro

În luna iulie a anului curent, în Monitorul Oficial a fost data publicitatii a doua transa de contracte încheiate de SNN pentru sucursala CNE PROD Cernavoda. GENERAL CONCRETE SRL s-a ales de data aceasta cu 26.673.658 RON (bani acumulati prin încheierea a cinci contracte), ELCOMEX IEA SA cu 7.856.369 RON din doua contracte, iar ARGOS SA cu 7.347.050 RON din patru contracte. Din aceeasi transa fac parte si contractele semnate cu DANUBIUS TRAVEL AGENCY SRL Constanta (4.650.000 RON), TESS CONEX SA Iasi (2.365.500), STIZO NUCLEAR SA (2.000.000 RON), IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL Bucuresti (936.606 RON) si GLOBAL CONSULT SRL Bucuresti (358.000 RON). În total, în luna iulie SNN-ul s-a angajat sa plateasca 62.102.747 RON (suma cu TVA), ceea ce reprezinta 17,7 milioane de euro. Iar asa, cumulat cu seria de contracte din luna februarie, societatea a ajuns sa se angajeze în cheltuieli curente contractuale de 126.509.264 RON, ceea ce înseamna incredibila suma de 1.265 de miliarde de lei vechi, adica peste 36 de milioane de euro. Nu în ultimul rând, suma în cauza este mai mare decât bugetul acordat anul acesta Ministerului Educatiei Nationale, valoarea sa imensa fiind suficienta pentru a demonstra ca ne aflam în fata unui caz de capusare a unei societati de stat. Iar din acest punct de vedere, plafonarea salariilor propriilor angajati ne apare drept o masura demna de epoca sclavagista.

Lucian Lazia, campionul contractelor pe bani publici

Firma ARGOS SA este detinuta de omul de afaceri Lucian Lazia, un apropiat al deputatului democrat Stelian Dutu. Firma a beneficiat de bani publici si pe vremea PSD-ului (pentru care a si facut parte dintre sponsorii oficiali ai campaniei electorale a fostului partid de guvernamânt), însa de la venirea la putere a Aliantei Dreptate si Adevar a devenit cel mai mare consumator de bani publici din judetul Constanta. Astfel, ARGOS SA a prins contracte extrem de banoase cu ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE (lucrari hidrotehnice de amenajare a taluzurilor, dar si lucrari de întretinere a ecluzelor), cu CN APELE ROMÂNE, DIRECTIA APE DOBROGEA – LITORAL (contracte obtinute prin negociere cu o singura sursa, pentru descarcarea în mare a baltii Tuzla, refacerea plajei si falezei din Costinesti, afectate de calamitati naturale) si cu CN ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNÃRII FLUVIALE Giurgiu (pentru care a livrat un ponton plutitor complex). ARGOS este implicata si în constructia centrului comercial Carrefour de pe soseaua Constanta-Ovidiu, alaturi de SC Amerom Construct SRL, firma care îi apartine fratelui si tatalui prefectului de Constanta, ex-liberalul Danut Culetu. Dorin Mihai Lazia, fiul patronului de la Argos, a participat, în calitate de mâna moarta, prin intermediul firmei HIDROCONSTRUCT SRL, la o licitatie organizata de Consiliul Local Mangalia, în anul 2003, pentru concesionarea unui teren de 17.000 de metri patrati în statiunea Neptun. Licitatia a fost câstigata de firma C.U.B. INTERNATIONAL SRL Constanta, apartinând omului de afaceri Mitica Sutaru si politicianului Stelian Dutu. Presa a dezvaluit atunci ca Dorin Mihai Lazia este finul actualului deputat democrat. Cu asemenea încrengaturi si cumetrii politice, este lesne de înteles ascensiunea în afaceri a firmei ARGOS si accesul privilegiat la banii publici.

Topul consolidat al capuselor CNE
1. GENERAL CONCRETE
37.451.139 RON
2. ELCOMEX IEA
25.060.649 RON
3. ECO PETROLEUM
19.172.268 RON
4. ARGOS
14.514.489 RON

Sumele prezentate contin TVA.

Actualitate

To Top