Rapoartele anuale din acest an privind eforturile Bulgariei si ale României de a obţine rezultate în reforma judiciară şi în lupta împotriva corupţiei dezvăluie o situaţie diferită în cele două ţări. În timp ce Bulgaria s-a angajat în eforturile de reformă şi a obţinut rezultate importante, România şi-a pierdut dinamismul, raportul indicând deficienţe importante în eforturile acesteia de a realiza progrese. În ambele ţări, factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să îşi asume o mai mare responsabilitate în beneficiul reformei. Pentru a ghida acest proces, rapoartele includ o serie de recomandări concrete pe care cele două ţări trebuie să le pună în aplicare în cursul anului viitor.
Ca şi în rapoartele anterioare, analiza Comisiei este bazată pe o evaluare a progreselor realizate de autorităţile din Bulgaria și din România, precum şi pe informaţiile provenind de la statele membre, de la organizaţii internaţionale, de la experţi independenţi şi din diverse alte surse. Comis…
Rapoartele anuale din acest an privind eforturile Bulgariei si ale României de a obţine rezultate în reforma judiciară şi în lupta împotriva corupţiei dezvăluie o situaţie diferită în cele două ţări. În timp ce Bulgaria s-a angajat în eforturile de reformă şi a obţinut rezultate importante, România şi-a pierdut dinamismul, raportul indicând deficienţe importante în eforturile acesteia de a realiza progrese. În ambele ţări, factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să îşi asume o mai mare responsabilitate în beneficiul reformei. Pentru a ghida acest proces, rapoartele includ o serie de recomandări concrete pe care cele două ţări trebuie să le pună în aplicare în cursul anului viitor.
Ca şi în rapoartele anterioare, analiza Comisiei este bazată pe o evaluare a progreselor realizate de autorităţile din Bulgaria și din România, precum şi pe informaţiile provenind de la statele membre, de la organizaţii internaţionale, de la experţi independenţi şi din diverse alte surse. Comisia a efectuat mai multe misiuni în Bulgaria şi în România, inclusiv cu sprijinul unor experţi din alte state membre. De asemenea, rapoartele iau în considerare răspunsurile Bulgariei şi României la chestionarele detaliate elaborate de către Comisie.
Raportul privind progresele realizate de Bulgaria indică un puternic dinamism pentru reformă, care s-a creat de la ultimul raport anual al Comisiei prezentat în iulie 2009. Comisia constată că există voința politică de a realiza cu succes reforma sistemului judiciar şi recomandă Bulgariei să continue eforturile de reformă.
Bulgaria a adoptat îmbunătăţiri ale procedurilor penale şi poate face dovada unui număr mai mare de trimiteri în judecată pentru cazurile legate de corupţie la nivel înalt şi de criminalitate organizată. Cu toate acestea, numărul cazurilor soluţionate în instanţă este în continuare prea redus. Este nevoie de îmbunătăţirea practicii profesionale în cadrul poliției, organelor de urmărire penală și instanţelor, iar pentru aceasta va fi necesară asistență externă. Sistemul judiciar trebuie să ia mai des iniţiative şi să demonstreze un simț de responsabilitate mai puternic. Fondurile publice trebuie protejate mai bine împotriva fraudei şi a conflictelor de interese.
Noua strategie de reformă judiciară a Bulgariei, aprobată de Guvern la 23 iunie, demonstrează voinţa politică de realizare a unei reforme profunde a sistemului judiciar. În cadrul acestei strategii, actualele deficiențe care ar trebui soluționate de Bulgaria sunt considerate priorități naţionale şi sunt abordate printr-o acţiune comună la nivel politic, la nivelul sistemului judiciar şi la nivelul societăţii bulgare.
Raportul privind România indică deficienţe importante în eforturile României de a realiza progrese. Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în adoptarea Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, România a dat dovada unui angajament politic insuficient de a sprijini procesul de reformă. În plus, factorii de decizie din sistemul judiciar s-au arătat reticenţi în ceea ce priveşte cooperarea şi asumarea responsabilităţii în beneficiul reformei. Lipsa eficienţei procedurilor judiciare şi a consecvenței jurisprudenței rămâne deficiența fundamentală a României. În plus, sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte responsabilizarea sistemului judiciar și procedurile disciplinare. Comisia invită România să corecteze rapid aceste deficienţe pentru a redinamiza procesul de reformă. România ar trebui, în special, să stabilească o cooperare strânsă şi constructivă între diferiţii actori la nivel politic şi judiciar şi să consolideze angajamentul sistemului judiciar în favoarea reformei.
Modificările legii privind Agenţia Naţională de Integritate, votate la 30 iunie, reprezintă un important pas înapoi. Legea riscă să prejudicieze rezultatele pozitive obţinute de Agenţia Naţională de Integritate și aduce România într-o situaţie de nerespectare evidentă a angajamentelor asumate la momentul aderării. Comisia invită România să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competențele ANI de a propune confiscarea efectivă a averilor nejustificate. România ar trebui să îşi propună să asigure un sprijin politic larg pentru transparenţă şi pentru protejarea eficientă împotriva corupţiei şi a conflictelor de interese.
În urma încetinirii activităţilor parlamentare, România a realizat progrese importante în al doilea trimestru al anului 2010, prin adoptarea în Parlament a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală, la 22 iunie. Ministerul Justiţiei a lansat, de asemenea, o consultare privind o strategie de reformă a justiţiei. Pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru coduri noi, prevăzută acum pentru octombrie 2011, reprezintă o ocazie importantă de a realiza o reformă aprofundată a sistemului judiciar din România. Pentru a sprijini acest proces de reformă, Comisia invită România să valorifice sprijinul puternic al Parlamentului pentru codurile de procedură şi să extindă această voinţă politică şi la alte domenii.
Ambele rapoarte recunosc necesitatea continuării acordării de asistenţă şi a monitorizării României şi Bulgariei de către Comisie în vederea susţinerii proceselor de reformă din Bulgaria şi România, până la îndeplinirea tuturor obiectivelor de referinţă, ceea ce va permite abrogarea MCV. Pentru a ajuta ambele state membre să îşi concentreze eforturile de reformă, Comisia formulează o serie de recomandări pentru fiecare dintre acestea. Comisia va sprijini în continuare Bulgaria și România în eforturilor lor de reformă şi va prezenta următoarea evaluare a progreselor în vara anului 2011.
Context
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un Mecanism de cooperare şi de verificare a angajamentelor asumate de Bulgaria şi de România în domeniul reformei sistemului judiciar, al luptei împotriva corupţiei şi – în cazul Bulgariei – al luptei împotriva criminalităţii organizate. Comisiei i s-a solicitat să elaboreze periodic un raport privind progresele realizate în aceste domenii. Aceasta a prezentat primul său raport la 27 iunie 2007 și de atunci emite rapoarte semestriale. Rapoartele Comisiei publicate astăzi se bazează pe informațiile furnizate de guvernele bulgar şi român, de statele membre, de organizaţii ale societăţii civile, de asociaţii şi de experţi. Rapoartele Comisiei sunt completate de rapoarte tehnice detaliate privind fiecare ţară.
Ultimele rapoarte anuale au fost publicate la 22 iulie 2009 şi au fost completate prin rapoarte intermediare, publicate la 23 martie 2010.
Pentru o prezentare mai detaliată a Mecanismului de cooperare şi de verificare, puteţi consulta MEMO/07/260.
Rapoartele complete sunt disponibile la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_ro.htm
