Deputatul PNL Bogdan Huțucă analizează datele INS, explicând că recesiunea tehnică din 2024 a rezultat dintr-un model economic bazat pe consum și deficite mari, care a necesitat o corecție fiscală responsabilă. Huțucă subliniază că măsurile adoptate în 2025, concentrate pe investiții și fonduri europene, marchează trecerea către o etapă de maturizare economică și stabilitate, nu spre o criză.
Citiți comunicatul integral din partea deputatului PNL Bogdan Huțucă.
„Marea surpriză a comunicatului publicat astăzi de Institutul Național de Statistică este recesiunea tehnică prin care a trecut România în 2024, după revizuirea datelor pentru primele două trimestre din acel an.
Pentru a înțelege această dinamică de ajustare și stabilizare macroeconomică, anii 2024 și 2025 trebuie analizați ca un ciclu unitar, nu ca perioade distincte.
Anul 2024 s-a dovedit a fi total neuzual pentru economia românească: un deficit bugetar colosal de 9% din PIB, combinat cu un deficit extern alarmant de aproximativ 8% din PIB, au generat, paradoxal, o creștere economică anеmică, sub pragul de 1%.
Fondurile bugetare substanțiale alocate în 2024 s-au orientat în principal spre consumul curent, cheltuielile fixe structurale și ameliorarea presiunilor sociale și inflaționiste, neglijând investițiile în creșterea productivității economice. Realitatea s-a dovedit însă dezamăgitoare, deoarece resurse bugetare de o asemenea magnitudine ar fi trebuit, în mod firesc, să genereze o expansiune economică substanțială. Ecuația este brutală: disipație bugetară maximă pentru un output economic minimal. Această discrepanță a evidențiat fără echivoc vulnerabilitatea structurală a unui model economic dependent de deficit și consum.
Datele preliminare pentru 2025, indică o performanță economică comparabilă cu 2024, și demonstrează capacitatea de reziliență a economiei și confirmă că intervenția prin măsuri de ajustare a fost corect calibrată, reușind compresia semnificativă a deficitului bugetar.
Contracția tehnică temporară din finalul anului precedent (așa zisa recesiune) fusese deja anticipată de analiștii de piață, de instituțiile financiare multilaterale și era complet absorbită în așteptările piețelor internaționale.
România a inițiat în 2025 un proces de consolidare fiscală responsabilă, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european. Am executat o corecție fiscală de circa 1% din PIB, concentrată forțat în semestrul doi, bazată fundamental pe măsuri de optimizare a veniturilor și eficientizarea colectării.
O intervenție de această amploare ar fi putut, cel puțin din perspectivă teoretică, să precipite o scădere severă a dinamicii economice. Cum am evitat acest risc sistemic? Strategia s-a axat pe accelerarea absorbției și decontării investițiilor finanțate prin fonduri europene și PNRR, care au intrat acum în faza de implementare efectivă. Proiectele inițiate în ciclurile anterioare generează în prezent efecte multiplicatoare tangibile în economie.
Contrastul dintre cei doi ani evidențiază diferențe esențiale:
În 2024, am avut politici de stimulare fiscală intensă, cu o transmisie redusă în economie și cu amplificarea dezechilibrelor macroeconomice. În schimb, în 2025, am beneficiat de consolidare fiscală, o rată de creștere comparabilă cu cea din anul anterior, dar fundamentată pe investiții și pe dinamica factorilor economici interni. Această dihotomie demonstrează că problema critică nu a fost insuficiența resurselor financiare, ci alocarea ineficientă.
Consolidarea fiscală este premisa fundamentală pentru stabilitate macroeconomică, credibilitate externă și traiectorie de dezvoltare sustenabilă. Modelul economic bazat exclusiv pe deficit și consum este structural nesustenabil.
România trebuie să continue tranziția către un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Trebuie să ne mulțumim pentru o perioadă scurtă de timp cu creștere moderată, care să permită ulterior economiei românești să-și atingă potențialul fără derapaje precum cele din anii trecuți.
În concluzie acum nu traversăm o criză. Traversăm o etapă de corecție și maturizare economică. Construim baza corectă pentru stabilitatea economică, pentru protejarea veniturilor populației și pentru credibilitatea României în plan european și internațional”.
