Mediatizarea «magazinelor de vise», pune osul la treabă:
În luna iulie a acestui an, Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR) şi Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) au luat atitudine în vederea combaterii consumului de droguri, fie ele şi uşoare. Iniţiativa s-a materializat prin organizarea unei serii de 34 de conferinţe teritoriale, în primăvara anului, sub titlul ”Tinerii şi propriile valori”, dar şi prin proiectul ce s-a derulat în sezonul estival, ”Artă contra drog”. Preocuparea celor două asociaţii pentru tinerii care cad pradă iluziilor împrăştiate de consumul de droguri nu s-a oprit aici. Astfel, ANCCSR-CIADO au decis organizarea urgentă a unor conferinţe, pe data de 8 octombrie în cadrul tuturor celor 40 de sucursale.
Un articol de Andreea Pavel
În cadrul întâlnirilor care au avut ca temă «Drogurile uşoare, periculoase sau nu?», psihologii, reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), profesorii, elevii şi părinţii prezenţi au avut ocazia să-şi exprime punctul de vedere în ce priveşte pericolul ce îi pândeşte pe cei care cred că pot controla urmările aşa-ziselor droguri «uşoare». De asemenea, pe 14 octombrie, la Bucureşti s-a organizat Conferinţa Naţională ANCCSR-CIADO la care au fost invitaţi reprezentanţi ai EURAD (Europe Against Drugs), ai Centrului European de Monitorizare a Traficului şi Consumului de Droguri de la Lisabona şi ai ANA.
Prostia sistemului din România a scăpat consumatorii de sub control
Doar aşa se poate explica orice problemă din ţara noastră: cauzată fie de legile strâmbe, fie de un sistem dezorganizat sau incomplet. Este şi cazul consumatorilor de droguri din România al căror număr depăşeşte 300.000, în condiţiile în care statistica îi vizează doar pe cei care au fost trataţi în spitalele din ţara noastră, în anul 2007-2008. Este uşor să ne închipuim atunci că numărul celor care consumă droguri, mai ales «uşoare», dar care nu pot fi monitorizaţi, este de ordinul milioanelor. Raportul ce conţine şi această statistică nu propune nici o soluţie şi scapă din vedere faptul că în România nu există nici un sistem de tratament integrat, mai ales de tratament post-cură. Astfel, dependentul de droguri este tratat cu metadonă, după care este aruncat din nou în mrejele viselor vândute la magazinele din ce în ce mai numeroase şi ademenitoare. Pe de altă parte, spaţiile amenajate tratării pacienţilor sunt inadecvate, iar specialiştii sunt insuficienţi, în contextul în care numărul consumatorilor creşte alarmant. Nu în ultimul rând, strategia naţională de combatere a traficului şi consumului de droguri elaborată în consens cu strategia Uniunii Europene nu mai este aplicată în România din luna martie 2009, din cauza reorganizării ineficiente a Agenţiei Naţionale Antidrog. De asemenea, ONG-urile implicate în combaterea traficului şi consumului de droguri nu-şi pot îndeplini obiectivele prevăzute în Rezoluţia Parlamentului European «Carta Verde a organizaţiilor non-guvernamentale » adoptată pe 23 aprilie 2008, întrucât nu au partener de discuţii din partea autorităţii statului în vederea aplicării acestora.
Mass-media pune bomboana de pe coliva consumatorilor
Despre jurnalişti, majoritatea spune că reprezintă a patra putere în stat. Dacă ne gândim la puterea de manipulare a opiniei publice, afirmaţia devine mai mult decât fondată. În cazul « magazinelor de vise », presa poartă cu siguranţă o mare parte din vină, dat fiind faptul că nu a făcut public până acum efectele pe care le va avea existenţa acestor locaţii. Acest lucru a fost remarcat şi de deputatul democrat-liberal Daniel Pirpiliu, cel care a propus iniţiativa legislativă prin care magazinele de vise ar trebui închise şi scoase în afara legii: „Dacă împotriva consumului de droguri de mare risc se fac campanii de prevenire, acesta a fost un fenomen neglijat, fapt ce a făcut ca în primele luni ale anului 2009 să se constate o adevărată explozie a punctelor de comercializare, atât magazine reale cât şi site-uri de Internet unde se pot face comenzi online”. Pe de altă parte, în ultima perioadă, legalizarea drogurilor «uşoare» a devenit unul dintre cele mai fierbinţi subiecte dezbătute cu nesaţ pe la emisiunile din România. Audienţa mare este unul dintre motivele pentru care producătorii de emisiune aleg să invite te-miri-ce artişti rebeli, idoli ai tinerilor care să vorbească despre cât de legal sau ilegal este consumul de droguri.
Lazăr Gigel, reprezentant EURAD în Consiliul Europei: «Atitudinea mass-mediei mă face să cred că foarte mulţi jurnalişti consumă droguri»
Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au stat de vorbă cu Lazăr Gigel, reprezentantul EURAD în Consiliul Europei, tocmai despre influenţa mass-mediei în ce priveşte creşterea numărului de consumatori. Acesta ne-a declarat: «Raportul Comisiei Prezidenţiale nu prevede legalizarea drogurilor, aşa că nu înţeleg de ce mass-media a prezentat astfel lucrurile. Tind să cred doar că o mare parte din jurnalişti consumă la rândul lor şi sunt fascinaţi de această idee. Pe de altă parte, noi l-am susţinut pe Adrian Mutu, atunci când a avut un moment de rătăcire şi a consumat cocaină. L-am susţinut pentru că a conştientizat că este o greşeală. Dar ce face o parte a presei din România în ziua de azi este incalificabil. Iar această atitudine a mass-mediei în paralel cu faptul că România este singura ţară din UE în care Agenţia Naţională Antidrog aparţine de Ministerul de Interne, nu ne face decât rău», a conchis Lazăr Gigel.
Gheorghe Ungureanu, directorul CCS Constanţa: «Nici o mamă nu-şi dă copilul pe mâna Poliţiei»
Referitor la problema creată de faptul că ANA aparţine în România de Ministerul de Interne şi nu de Sănătate, Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, ne-a declarat: ”Încă de mici, copiilor trebuie să li se vorbească despre faptul că drogurile nu fac decât să te izoleze de restul societăţii, că ajungi să nu mai ai bani şi să faci, Doamne fereşte, alte prostii pentru a face rost de bani, ce mai, ajungi un neica-nimeni! De asemenea, foarte important este să ajutăm părinţii prin consiliere şi sfaturi în cadrul unor şedinţe organizate la noi (Casa de Cultură Constanţa, n.red.) în situaţia în care copii lor consumă droguri, pentru că nici o mamă nu-şi va da copilul pe mâna Poliţiei”.
Victime, nu infractori
În cadrul conferinţei de pe 8 octombrie a.c., reprezentanţii ANCCSR-CIADO au făcut publice nişte adevăruri şocante: În fiecare an, în Uniunea Europeană, drogurile ucid între 7000 şi 8000 de tineri care au încercat să fenteze realitatea. Din păcate, însă, iată că lucrurile stau tocmai invers şi în fiecare oră, cruda realitate este cea care fentează viaţa unui consumator de droguri. Date fiind aceste date, Jacques Barrot, comisarul european pentru libertăţi şi securitate, consideră că strategiile de prevenire a consumului de droguri trebuie să se bazeze în primul rând pe sensibilizarea şi conştientizarea tinerilor, fără însă a-i culpabiliza pe aceştia. Pornind tocmai de la această concepţie de salvare a tinerilor, reprezentanţii ANCCSR-CIADO au declarat, în cadrul conferinţei: «Milităm pentru dezincriminarea consumatorilor de droguri, aceştia fiind consideraţi victime, nu infractori şi ne opunem cu vehemenţă legalizării consumului de droguri, indiferent de forma lor. Misiunea noastră este de a informa în mod corect, dar decizia asupra modului în care fiecare acţionează îi aparţine. Noi putem doar să spunem că drogurile au distrus zeci de mii de familii în mod iremediabil».
