În urmă cu o lună, scriam despre proiectul imobiliar din Corbu, unde se construia un complex turistic cu specific pescăresc și deltaic. Între timp, lucrările au fost sistate din cauza unor acte procedurale, precum și a apropierii sezonului de cuibărit în Delta Dunării, în care constructorul se angajase să oprească activitățile de șantier, pentru a nu perturba tranzitul și celelalte activități ale păsărilor care sosesc în fiecare primăvară. Un aspect sesizat cu ocazia sesiunii de întrebări pe care le-am adresat dezvoltatorului și autorităților competente este numărul impresionant de avize pozitive obținute pentru implementarea proiectului. Cu această ocazie, facem o scurtă trecere în revistă a acestor avize, și mai ridicăm o întrebare – cum este posibil să ai o suită de avize care să spună că lucrurile sunt în regulă, pentru ca apoi să te trezești cu investiția blocată?
O saga de zece ani
Pentru investiția de la Corbu, monitorizarea factorilor de mediu și proiectul tehnic au debutat în 2013. În 2015, era obținut Certificatul de Urbanism aferent zonei afectate de proiect. Acesta nota că terenul se încadra în categoria de folosință – „terenuri neproductive și degradate și ape stătătoare, cu destinație actuală nisipuri și lacuri și bălți naturale”.
Terenurile pe care se viza realizarea investiției erau situate în zona limitrofă a plajei Corbu, și ulterior obținerii avizelor necesare ele ar fi găzduit obiectivele: „Sat pescăresc, locuințe de vacanță, cazare turistică, servicii pe suprafață 110.000 mp, dotări agrement, alimentație publică, comerț pe suprafață de 40.000 mp, parcare 56.600 mp.”.
Primăria Corbu indica necesitatea elaborării unui plan de urbanism zonal, prin care să se stabilească: reglementarea circulației în zonă, racordarea la utilități, precum și schimbarea destinației terenurilor.
Deși Comuna Corbu nu este inclusă pe lista localităților în care se aplică regulamentul de urbanism al Deltei Dunării, dezvoltatorul a decis să respecte prevederile acestui regulament și să se conformeze regulilor restrictive stipulate de el. Totodată, se impunea realizarea de spații verzi și plantări, spații de joacă, odihnă etc. de minim 50%.
La final, se menționau avizele necesare de la: Autoritatea Națională pentru Turism, Direcția pentru Agricultură a Județului Constanța (pentru clasa de calitate a terenului), Administrației Bazinale de Apă (ABADL), Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Direcția Județeană pentru Cultură, Comitetul Național al Zonei Costiere, Consiliul Județean, Oficiul pentru Cadastru.
Pentru cei care au fost implicați în trecut în obținerea unui PUZ, e posibil ca lista aceasta să nu pară impresionantă. Trebuie însă notat un lucru – față de construirea unui bloc sau a unei case în Municipiul Constanța, când majoritatea acestor avize sunt eliberate mai degrabă „din oficiu”, în cazul de la Corbu fiecare aviz presupune ani de muncă.
Specificul comunei Corbu și includerea zonei în perimetrul Rezervației Delta Dunării fac ca fiecare dosar depus la fiecare autoritate competentă să aibă în spate luni sau chiar ani de muncă la studii și propuneri tehnice, rapoarte de monitorizare, etc.
Condiții restrictive
Un prim obstacol trecut de proiectul de la Corbu a fost obținerea avizului Comitetului Național al Zonei Costiere. Întrucât proiectul tehnic corespundea cerințelor legale, acesta a fost avizat pozitiv, cu 32 de voturi „pentru” și 7 abțineri, și cu obligativitatea obținerii avizului Administrației Rezervației Delta Dunării (ARBDD).
În 2016, a fost obținut și avizul ARBDD. Prin el, se aproba trecerea terenului din categoria de folosință „Terenuri Neproductive – nisipuri”, în „Subzonă Turism-Agrement”. Avizul de mediu se emitea cu respectarea unor condiții:
– respectarea prevederilor legislației privind RBDD, Zona Costieră, protecția mediului, regimul ariilor protejate
– instituirea unui sistem de monitorizare de implementare a măsurilor de mediu, cu raportarea trimestrială a rezultatelor monitorizării la ARBDD
– respectarea în totalitate a cererilor de protecție a mediului
– respectarea prevederilor privind deșeurile, calitatea factorilor de mediu
– luarea măsurilor pentru evitarea poluării
– respectarea unei distanțe de 150 de metri față de mare
Pentru diminuarea impactului asupra mediului se cerea alegerea celor mai bune soluții tehnice, respectarea instrucțiunilor de montaj a instalațiilor și a întreținerii vehiculelor, a măsurilor PSI etc.
Pentru reducerea impactului asupra apelor se instituie obligația de a stoca materialele în interiorul amplasamentului, construirea unei stații de epurare optim dimensionată, întocmirea de planuri de prevenire a poluării corpurilor de apă, inclusiv a Mării Negre. Pentru apele subterane nu erau prevăzute măsuri, întrucât: „impactul este nesemnificativ. Nu se evacuează ape uzate pe sol, subsol, cu posibilitatea să ajungă în apele subterane”.
În privința protejării biodiversității, avizul impunea efectuarea lucrărilor în afara perioadelor de cuibărit și creștere a puilor. O altă condiție era etapizarea lucrărilor, astfel încât să nu se genereze zgomot suplimentar prin efectuarea de mai multe lucrări simultan.
ARBDD cerea utilizarea de materiale ușor reciclabile, astfel încât la finalul lucrărilor, dar și în cazul dezafectării construcțiilor, impactul să fie minim. Peisagistic, construcțiile ridicate trebuiau să se încadreze cât mai bine, cu respectarea regulilor de urbanism ale Rezervației Delta Dunării. Pornind de la aceste condiții, avizul impunea să fie luate măsuri suplimentare pentru o mai bună armonizare cu peisajul.
Avizul mai impunea standarde privind calitatea lucrărilor, astfel încât să nu fie necesară modificarea lor ulterioară, cu scopul de a se diminua numărul și durata perioadelor zgomotoase.
Tot pentru a reduce poluarea fonică, pe perioada lucrărilor se impunea transportarea pe/dinspre șantier a cât mai multe utilaje o singură dată, astfel încât să se reducă perioadele zgomotoase. La darea în folosință, se cerea interzicerea montării difuzoarelor exterioare și a altor surse de zgomot suplimentare, pe perioada cazării turiștilor.
Spațiile verzi trebuiau plantate cu Tamarix (cătină roșie) și salcie, pentru o mai bună încadrare în peisaj și specificul zonal.
O altă prevedere imperativă era aceea a instituirii unui regulament de informare a turiștilor privind zona Deltei, a unui regulament de conduită pe perioada cât se află în această zonă, interzicerea zgomotului, a deranjării biodiversității, informare privind perioada de prohibiție la pescuit și vânătoare etc. – toate acestea pentru reducerea impactului turiștilor prin practicarea unor forme de turism dezorganizat.
Nu în ultimul rând, avizul ARBDD indica introducerea de pachete turistice care să cuprindă plata unor sume către organizațiile din zona Deltei Dunării, care să susțină activități de cercetare și protejare a biodiversității Deltei.
Protejarea speciilor și habitatelor
Pentru reducerea impactului asupra speciilor protejate și a habitatelor lor se indica menținerea unor elemente peisagistice naturale, inclusiv a arborilor prezenți pe amplasament, și conservarea zonei umede inclusă în amplasament.
Pentru fiecare clasă de viețuitoare identificate în zonă, erau prevăzute măsuri specifice de urmat pe parcursul celor circa 10 ani de monitorizare.
Pentru amfibieni, reptile, păsări, mamifere se indica menținerea și protejarea habitatelor, păstrarea intactă a bălților permanente și temporare și a pajiștei cu popândăi, desfășurarea lucrărilor în perioadele în care speciile de păsări nu sunt prezente pe amplasament – conform planului de lucrări inclus în memoriul tehnic.
Pentru verificarea măsurilor și impactului, în avizul de mediu era prevăzut un amplu program de monitorizare, program ce demarase deja la momentul obținerii avizului și care este în continuare în desfășurare. Se specifica inclusiv faptul că un scop secundar al monitorizării este acela de a sesiza orice aspect neprevăzut și de a permite să se intervină astfel din timp cu acțiuni de corectare.
Conform avizului, monitorizarea viza multipli parametri, referitori la faună, floră, calitatea aerului, a apei, solului, a impactului asupra populației și activităților umane, fiind de asemenea prevăzute analize fizico-chimice detaliate ale căror parametri tehnici erau specificați în aviz. Analizele erau prevăzute a fi efectuate numai în laboratoare acreditate, iar în urma activității de monitorizare urma să fie elaborate rapoarte, înaintate autorităților competente.
În paralel, avizul instituia monitorizarea impactului asupra peisajului.
Rapoartele trebuiau elaborate și înaintate trimestrial, iar la finalul anului trebuia făcută o sinteză.
Impact nesemnificativ
Emiterea avizului de mediu s-a făcut avându-se în vedere că impactul va fi unul nesemnificativ, deoarece pe amplasament nu există specii și habitate viabile. De asemenea, nu au fost identificate speciile de floră, faună și habitate pentru care fuseseră declarate siturile Natura 2000 în care este inclus amplasamentul. Cât despre impactul asupra păsărilor, avizul nota că impactul va fi nesemnificativ sau chiar inexistent, pentru că nu va fi afectat habitatul de cuibărit, nu se vor crea bariere pe calea de deplasare a păsărilor și nu va fi fragmentat habitatul, zona amplasamentului fiind chiar la marginea sudică a zonei protejate. De asemenea, avizul mai notează faptul că zona vizată este deja parțial antropizată, fiind prezente alte curți, construcții, drumuri, precum și activitatea de turism dezorganizat, în special pe perioada verii.
Nu în ultimul rând, avizul ARBDD notează că „neimplementarea planului de urbanism, în contextul socio-economic actual, nu ar conduce la limitarea turismului și influențelor negative asupra factorilor de mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasă a deșeurilor, perturbarea habitatelor etc.)”.
Măsurile ARBDD, dublate de APM Constanța
Alte acte foarte relevante sunt acordurile de mediu emise de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța în 2020, ele fiind necesare obținerii autorizației de construire. Acestea preiau și extind indicațiile date prin avizul emis de Administrația Rezervației Delta Dunării pentru PUZ. Se specifică faptul că construcțiile se vor realiza pe piloți, pentru a reduce amprenta la sol și a permite vegetației să se dezvolte natural, la nivelul solului. Anterior, proiectantul propusese mai multe variante de derulare a proiectului, în urma analizei fiind aleasă varianta optimă, cu impactul cel mai redus asupra mediului și care se integrează cel mai bine în specificul zonei.
Acordul de mediu mai nota că amplasamentul este încadrat zonei care permite dezvoltare economică, funcțiunile propuse (locuințe, turism) fiind permise în zonă.
Per ansamblu, emitentul acordurilor de mediu constată că impactul cumulativ al proiectului asupra zonei protejate este nesemnificativ.
Raportul privind impactul asupra mediului arată că prin implementarea proiectului nu se vor schimba condițiile de mediu, pentru că zona este deja afectată de locuințe rezidențiale existente, activități agricole și turism neorganizat (în perioada caldă). De asemenea, se notează că, în condițiile respectării acordului de mediu, probabilitatea de apariție a evenimentelor de natură să afecteze mediul este drastic redusă. Și că, odată implementat proiectul, factorii de mediu vor reveni la dinamica naturală, cu excepția porțiunilor de sol acoperite direct de construcții.
În privința impactului cumulat, raportul de mediu constată că „zona este în plină dezvoltare imobiliară” – fapt ușor de sesizat la fața locului, unde erau deja construite înainte de începerea studiului de mediu alte imobile, structuri turistice, căi de acces. Toate construcțiile din zonă ar trebui să se supună acelorași rigori în obținerea avizelor și aprobărilor.
În loc de epilog
În acest moment, investiția de la Corbu este blocată. Dezvoltatorul a întrerupt lucrările. Începerea sezonului de cuibărit în Delta Dunării înseamnă că lucrările aveau să fie sistate oricum. Lucrările întârziate pot fi de natură să creeze un real prejudiciu dezvoltatorului – pentru că, din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor, prețurile materialelor de construcție vor fi mult mai mari la toamnă, față de prețul la care ele ar fi fost achiziționate în urmă cu o lună, când au fost sistate lucrările.
Mai există o problemă, și mai mare, și care ne vizează pe toți: Cum este posibil ca o duzină de autorități să elibereze o întreagă suită de avize pe parcursul a aproape 10 ani, care să certifice faptul că un proiect poate fi implementat, pentru ca apoi să se declare public că acest proiect nu este conform? Și dacă acest lucru este posibil și legal, care sunt garanțiile pe care le poate avea orice dezvoltator și orice cetățean, că un aviz favorabil prezintă o garanție în sensul implementării oricărui proiect?
O ultimă întrebare: Unde erau cei care, din dragoste de mediu, formează astăzi un cor acuzator, atunci când au fost organizate două consultații publice, la care au fost invitate, în scris, ONG-urile locale, dezbateri la care nu s-a prezentat nimeni? De ce au apărut aceste voci abia după începerea construcțiilor?
Un articol de Răzvan PETRE
