Menu

Reportaj

Buteridava, cetatea ascunsă din Dealul Mormintelor

Descoperire arheologică inedită, în comuna Mihai Viteazu

Dobrogea este presărată de numeroase situri antice, identificate de către arheologi, dar lăsate în părăsire și uitate decenii de-a rândul, întrucât statul nu dispune niciodată de fonduri suficiente pentru cercetări sistematice. Ziarul Dezvăluiri continuă prezentarea acestor vestigii vechi de milenii, extrem de importante pentru reconstituirea corectă a istoriei vechii provincii Moesia Inferior, din care făcea parte și teritoriul numit astăzi Dobrogea. Un astfel de obiectiv istoric se află în comuna Mihai Viteazu, la aproximativ 1 kilometru Sud Sud Est de biserica din sat, în locul cunoscut de localnici ca Dealul Mormintelor. Potrivit arheologilor constănțeni, situl respectiv este o dovadă a locuirii permanente în antichitate, pe o perioadă care se întinde de-a lungul unui întreg mileniu.

Un articol de Cristian CEALERA

 

Citeşte mai departe ...

Enigmatica cetate a lui Dapyx a fost localizată

Jurnaliștii ziarului DEZVĂLUIRI au descoperit o davă misterioasă

În urmă cu mai bine de 2 milenii, în zona cunoscută astăzi sub denumirea de Gura Dobrogei, se afla o davă puternică, condusă de regele get Dapyx, personaj real, menționat în mai multe izvoare antice.  Arheologii români nu au reușit niciodată să descopere locația exactă a cetății, identificând doar câteva situri minore (așezări civile din perioada romană), aflate în zona comunei Cogealac. Lipsa fondurilor pentru săpături și mai ales indiferența i-au făcut pe specialiști să ignore informațiile primite de la diverși localnici, cu privire la movilele ciudate aflate în apropierea unui teren agricol. Am mers la fața locului și în mai puțin de o oră am descoperit dovezi clare, care confirmă existența unei aşezări antice, cum ar fi fragmente de ceramică getică, resturi de cuțite de silex și mai ales movile curioase de zeci de metri lungime sub care se găsesc, cu siguranță, ziduri de incintă. Piatra, de șist verde, prelucrată brut descoperită în cantități uriașe  a fost adusă special în acel loc pentru a fi folosită la zidurile cetății, în stilul “murus dacicus”, varianta Sciția Minor.

Un articol de Cristian CEALERA

Citeşte mai departe ...

Dobrogea, tărâmul cetăților ascunse și uitate

Situri arheologice părăsite de stat, ignorate de arheologi şi jefuite de infractori

Judeţul Constanţa este presărat de sute de vestigii arheologice, pe lista monumentelor istorice identificate şi repertoriate figurând în anul 2012 nu mai puţin de 700 de obiective. Marea moştenire culturală a Dobrogei este dată de siturile antice de provenienţă grecească, getică, romană şi romano-bizantină.  Constanţa se laudă cu Histria, Callatis, Tomis, Capidava, Carsium, Axiopolis, Ulmetum sau Adamclisi, cetăţi cercetate în amănunt, intens mediatizate şi incluse de ani buni în circuitul turistic. Ce ne facem însă cu celalte vestigii presărate prin judeţ şi pe care statul şi arheologia românească le ignoră cu desăvârşire, motivând lipsa fondurilor necesare conservării, restaurării sau cercetării. Istoricii s-au mulţumit să le identifice şi atât, lăsându-le apoi pradă vânătorilor de comori.

Un articol de Cristian CEALERA

 

Citeşte mai departe ...

Peştera Craniilor, Sanctuarul şi Templul Megalitic de la Casian

Incintele sacre de la Cheile Dobrogei

Arheologii constănţeni au descoperit că în urmă cu mai bine de 2500 de ani, într-una din peşterile amplasate în Cheile Dobrogei, aveau loc sacrificii umane.
Reporterii DEZVĂLUIRI au cercetat, la rândul lor, Peştera Craniilor şi locul sacru în care geţii practicau un ritual sângeros, cerând astfel ajutorul marii divinătăţi Zamolxe.
Împrejurimile Peşterii Craniilor sunt însă şi mai ciudate şi pun chiar în umbră locul de sacrificiu. Astfel, grota este înconjurată de un adevărat perimetru sacru: uriaşe lespezi de piatră au fost scoase din munte şi dispuse geometric sub forma unui dreptunghi, pe o platformă naturală de câteva sute de metri.
Ne putem imagina astfel că, în urmă cu 2500 de ani aici se găsea o adevărată Incintă Sacră, unde marii preoţi şi oamenii de rând se adunau la un moment dat pentru a participa la ritualuri considerate sacre și care culminau cu sacrificii umane.
Zona Cheilor Dobrogei ascunde deocamdată numeroase taine pe care încă nimeni nu a reuşit până în momentul de față să le desluşească.
Pe drumul către satul Gura Dobrogei se află un alt obiectiv misterios. Este vorba de un templu megalitic, unic în aceste părți ale Dobrogei și chiar al țării, situat în apropiere de Peștera Liliecilor.

Un articol de Cristian Cealera și Doru Ştefan Copoţ

 

Citeşte mai departe ...

Potenţial turistic uriaş pentru cinci localităţi constănţene

Vetre străbune la Pantelimon, Grădina, Corbu, Cogealac şi Istria

Judeţul Constanţa este, de departe, pe primul lor în clasamentul siturilor arheologice, pe teritoriul său fiind identificate peste 700 de obiective istorice, a căror existenţă s-a derulat pe parcursul câtorva milenii. Nu vom vorbi despre celebrele şantiere arheologice, faimoase în întreaga lume, precum Histria, Tomis sau Callatis, ci despre regiuni mai puţin cunoscute, dar care au o poveste extraordinară. Multe localităţi ale judeţului, aparent obişnuite, se pot lauda cu o serie de vestigii antice impresionante care ar merita să fie puse mai mult în valoare. Oamenii locului sunt mândri de moştenirea lor milenară, dar în acelaşi timp, regretă că potenţialul fantastic nu este exploatat de către stat, aşa cum ar merita.
Arheologia românească nu îşi permite, poate, să întreprindă cercetări sistematice pe raza unor comune, dar pentru acestea existenţa unor muzee locale ar ajuta la dezvoltarea turismului regional. În urma investigaţiilor efectuate de-a lungul Dobrogei, reporterii Dezvăluiri au depistat un nucleu de astfel de localităţi, ale căror pământuri ascund vestigii impresionante şi poveşti pe măsură. Este vorba de cinci comune, amplasate în centrul şi în estul judeţului Constanţa: Istria, Cogealac, Grădina, Pantelimon şi Corbu sunt zone pe care orice iubitor de istorie ar trebui să le viziteze. Fiecare dintre ele merită să aibă un muzeu local, în care turiştii să poată admira dovezi ale vremurilor de demult.

Un articol de Cristian CEALERA

Citeşte mai departe ...

Apeductele romane de la Fântânele

O comună constănţeană cu o istorie de 2000 de ani

Apeductul antic reprezintă o adevărată minune a geniului roman, o „bijuterie” tehnică, care a contribuit din plin la dezvoltarea extraordinară a unui Imperiu a cărui poveste este acum cunoscută în întreaga lume. Aflaţi teoretic în umbra zecilor de legiuni ce mărşăluiau prin provinciile lumii cunoscute, inginerii Romei au „oferit” drumuri, poduri şi alte realizări tehnice, fără de care marile cuceriri ale unor Cezar, Traian sau Marc Aurelius, nu ar mai fi fost posibile. Apeductele (n.r.de la latinul aqua ductus  - conductă de apă) au fost acele construcţii impresionante, instalaţii de captare a apei, care prin sistemul lor ingenios de conducte transportau apa potabilă pe distanţe mari, de zeci de kilometri, până în oraşele aflate sub stăpânirea Romei. Astfel de reţele au împânzit toate provinciile cucerite iar Scytia Minor (pe teritoriul căreia s-a dezvoltat ulterior şi Dobrogea modernă) nu făcea excepţie de la această regulă. Deşi este o regiune străjuită, în toate punctele sale cardinale, de apele Dunării şi de cele ale Mării Negre, Dobrogea a avut mereu probleme legate de alimentarea cu apă, în special în centrul provinciei.

Un articol de Cristian CEALERA

Citeşte mai departe ...

La Fântânele, energia verde transformă fața comunei

Peste 1 milion de euro investiţi de CEZ România în dezvoltarea unei localităţi constănţene

Construcţia parcului eolian schimbă practic faţa aşezării dobrogene, care prosperă neîncetat, într-o perioadă în care localităţi similare ale judeţului Constanţa se confruntă cu numeroase lipsuri şi nevoi.
Dezvoltatorul CEZ România investeşte masiv în proiectele comunităţii locale, conduse de primarul Gheorghe Popescu, un om al locului, care îşi doreşte ca Fântânele să fie una dintre cele mai frumoase şi bogate comune ale Dobrogei.
Până în prezent s-au investit 400.000 de euro pentru construcţia unei pieţe agro-alimentare şi o sumă similară pentru asfaltarea străzilor, reabilitarea grădiniţei sau a canalizării cu apă.
Peste 200.000 de euro au fost investiţi în Biserica din localitate iar 20.000 de euro în co-finanţarea unui parc foarte frumos, amplasat în mijlocul comunei.
La suma iniţială de investiţii, de peste 1 milion de euro, se vor mai adăuga pe viitor aproximativ 500.000 de euro – cofinanţare pentru reţeaua de canalizare şi o altă contribuţie generoasă, încă nestabilită, pentru alimentarea cu gaze.

Un articol de Cristian CEALERA


Citeşte mai departe ...

Cu Pixul şi aparatul foto pe Grindul Haholilor

Jurnal de Sfântu Gheorghe

Se spune că Sfântul Gheorghe a omorât legendarul balaur cu o pică-acea suliţă cu care localnicii din Deltă pândesc mistreţul printre
plauri. Rănită de moarte, jivina s-a târât spre mare. Coada ei cu solzi de oţel a crestat în pământ un canal şerpuit pe care localnicii l-au
botezat mai târziu după numele sfântului. Primii oameni au venit aici pentru morunii care au obiceiul să urce din mare pe fluviu, pentru reproducere. Acum la Sfântu trăiesc urmaşii ucrainenilor (haholii), care între timp s-au amestecat cu românii.

Un articol de Mihai Razvan ROTARU

Citeşte mai departe ...

Noul „paradis secret” al turismului estival, o alternativă ce pune în umbră „Perla” Mamaia

Mii de turişti iau zilnic cu asalt plaja dintre Hanul Piraţilor şi Năvodari


Doi buni prieteni, soţ şi soţie, stabiliţi de ani buni în Austria, mi-au călcat pragul zilele trecute şi m-au întrebat ce plajă le recomand, pentru a-şi petrece cele câteva zile de vacanţă. I-am dus mai întâi în Vama Veche, acolo unde obişnuiam să ne facem veacul pe vremea studenţiei noastre, dar am stat foarte puţin, sufocaţi de atmosferă şi de aburul etilic şi cu iz de farmacie, care pluteşte asemeni unui nor, deasupra liceenilor scăpaţi de sub controlul părinţilor. Am ajuns cu prietenii mei şi la Constanţa, pe plaja Modern şi mi-a fost la un moment dat jenă că a trebuit să îi port printre bălăriile care au acaparat scările şi printre gunoaiele lăsate de turiştii indiferenţi. M-am gândit apoi că, cel puţin cu Mamaia, nu am cum să mai greşesc. Am evitat zona Parc - Perla, acolo unde se îngrămădesc (cearceaf lângă cearceaf) mii de turişti, înarmaţi cu sacoşa din care nu lipsesc niciodată salamul şi berea la pet. Am găsit şi plaje curate şi cochete la Mamaia, unde poţi să te bucuri de soare şi de linişte, dar mie cel puţin, locurile acelea mi-au lăsat un gol mare în buzunar. Un şezlong costă 40 de lei, o bere la 330 costă 13 lei iar la restaurantul de lângă plajă, ospătarul plătit foarte prost, face tot posibilul să îţi umfle nota de plată şi să plece acasă cu ceva şpagă în buzunar. După o săptămână de preumblări pe aceste plaje, un coleg de muncă m-a întrebat dacă i-am dus pe plaja de lângă Năvodari. Auzisem ceva de locul ăsta, dar neavând maşină, nu ajunsesem niciodată. „Du-i acolo, dincolo de Hanul Piraţilor şi nu o să îţi pară rău” a sunat sfatul colegului. I-am urmat sfatul şi, deşi sună a clişeu, mi-am salvat obrazul... Aaaa şi s-a mai întâmplat ceva: eu constănţeanul get beget, am descoperit paradisul, chiar la câţiva kilometri de casa mea!

Un articol de Cristian CEALERA

Citeşte mai departe ...

Comorile ascunse ale primilor creștini din Dobrogea

Paleo – creştinismul dobrogean, condamnat la uitare şi degradare


Basilicile paleo-creştine ale Tomisului, comori ignorate şi lăsate în părăsire, în jungla de asfalt a Constanţei moderne.
Nu se cunoaşte încă locaţia exactă a Episcopiei Metropolitane, instituţia care coordona creştinismul în întreaga Sciţie Minor.
Mormântul Pictat din Zona Zorile este „sugrumat” de clădirile moderne, dezvoltarea regiunii făcând imposibilă o viitoare valorificare turistică a monumentului. Bisericuţele de Cretă de la Basarabi nu pot fi puse în circuitul turistico-muzeal din cauza unor interese obscure.
Conservarea monumentelor paleo-creştine nu este făcută din cauza lipsei fondurilor, finalizarea proiectelor de acest gen fiind mereu blocată de birocraţie, de ignoranţă sau de interese meschine

Un articol de Cristian CEALERA

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate