Menu

Cetatea misterioasă care veghează ruinele bătrânului oraş Ibida - Slava Rusă Recomandat

Ibida a fost, timp de secole bune, unul dintre cele mai importante oraşe antice ale Scytiei Minor, devenind la un moment dat mai puternic şi mai dezvoltat, din punct de vedere economic, chiar şi decât milenarele urbe Tomis, Callatis şi Histria, ale căror vremuri de glorie începuseră să apună în epoca romano-târzie. Situl arheologic de la Slava Rusă prezintă elemente deosebite, care îi conferă unicitate în istoria tărâmului udat de apele Dunării şi ale Mării Negre. Unul dintre aceste aspecte inedite este dat de existenţa unei fortăreţe uriaşe, aflată pe un deal din apropiere, şi care îi conferă polisului Libida (cum îi spunea Vasile Pârvan) o aură de mister.

Un articol de Cristian CEALERA

Nicio altă cetate antică din Dobrogea nu beneficia de o astfel de fortăreaţă. Prezenţa acesteia trezeşte şi astăzi controverse printre specialişti (şi nespecialişti), de-a lungul timpului fiind vehiculate diverse teorii cu privire la rolul său. Seamănă mai degrabă cu o fortificaţie medievală, “cocoţată” pe dealuri, pentru a apăra şi veghea pământurile suveranului feudal. Vom încerca să îi desluşim tainele şi să recreem, atât cât se poate, imaginea unei urbe extrem de puternice, ce exista acum aproape două milenii, în Valea Slavei.

Misterul numelui

Fortăreaţa misterioasă de la Slava Rusă este amplasată pe Dealul numit Harada. În limba turcă, acest cuvânt se traduce prin Cetatea Fetei. Localnicii îi spun aşa dintotdeauna şi, din păcate, nici chiar cei mai bătrâni din sat nu îşi mai aduc acum aminte foarte bine, de ce încă din vechime i-a fost pus acest nume. Poate că aici a fost sacrificată vreo fecioară în timpurile medivale în care turcii atacau pământurile dobrogene, sau poate a existat vreo legendă şi mai veche, de pe vremea romanilor... Cine mai ştie... Numele i-a rămas astfel, iar generaţiile ce au vieţuit în vale l-au purtat, în timp, până astăzi.

Castrul de pe Deal

Vechea cetate a Ibidei era vegheată de colinele înalte din apropiere. Deşi erau şi zone mai înalte, romanii au ales să ridice o fortificaţie pe Dealul Harada. A fost acolo un castru impresionant, care se întindea pe o suprafaţă mai mare de 3 hectare. Vestigiile arheologice au confirmat că această fortăreaţă a funcţionat în perioada de maxim apogeu al oraşului, sec III – IV, dar şi până în veacul al VI-lea, în timpul împăratului Iustinian, cel căruia i se datorează în acele vremuri şi reconstrucţia mai multor cetăţi din vechea Scytie Minor. Fortificaţia avea mai multe turnuri puternice, ale căror ruine pot fi văzute şi astăzi prin pădurea ce acoperă dealul. Din păcate, în anii 90, înainte să se demareze cercetări arheologice sistematice în zonă, fortificaţia a fost vandalizată de către vânătorii de comori, dornici să pună mâna pe vreun tezaur al timpurilor trecute.

Ipoteze şi teorii

Mult timp fortificaţia de pe Harada a fost subiectul unor aprigi controverse, legate de rolul pe care îl avea acest obiectiv. Unii specialişti au afirmat că era loc de refugiu al civililor din cetate, atunci când Ibida era atacată de diverşi migratori (carpo-goţi în sec III, huni în sec V sau avaro-slavi în veacul al VI-lea). Teoria nu stă în picioare, întrucât în castru nu ar fi încăput decât câteva sute de persoane, foarte puţine în condiţiile în care Ibida avea mii de locuitori. Alţii au afirmat că poate aici au locuit federaţii goţi pe care Imperiul Roman i-a lăsat să se aşeze în Dobrogea de azi, undeva la finele sec IV. S-a mai spus că probabil aici locuiau băştinaşi geţi sau un contingent de mercenari care fuseseră angajaţi să apere oraşul Ibida. Treptat, toate aceste teorii au picat... Este cert astăzi faptul că rolul fortăreţei Harada era unul pur militar. Era un punct strategic de observaţie al zonei şi locul în care era cantonată o importantă forţă militară. Nu se ştie nici astăzi dacă acest castru de pe Harada avea în toate laturile sale ziduri de incintă sau era totuşi legat prin vreun “coridor” de marginea de Nord a urbei. Cercetările continuă…

Un adevărat complex de apărare

Fortificaţia de pe Harada nu era singura de acest gen care apăra Ibida însă, cu siguranţă, era cea mai mare dintre toate punctele de acest gen. Cea mai înaltă din zonă era însă fortăreaţa aflată pe o altă culme, la o altitudine de 158 de metri. Aceasta avea o suprafaţă de numai 300 metri pătraţi, fiind lungă de 30 de metri, lată de 10 metri şi dotată, asemeni, “surorii” sale mai mari, cu turnuri puternice. Este cert că pe lângă cele două fortificaţii, dealurile şi câmpia de lângă sat erau înţesate cu alte foşoare şi puncte de control, menite să supravegheze cu atenţie zona, astfel încât Ibida să nu devină niciodată victima unui atac prin surprindere...

Opinia specialistului

Arheologul Mihaela Iacob, responsabil ştiinţific sit arheologic Ibida  - „Fortăreaţa de pe Harada făcea parte dintr-un amplu complex defensiv al oraşului Ibida şi avea ca rol principal supravegherea Văii Slavei. Rolul său militar este foarte bine definit, controla perfect zona, atât de importantă datorită drumurilor principale care treceau pe aici. S-a vorbit într-adevăr de secolele III – IV d.H, dar există dovezi care confirmă ipoteza că această fortăreaţă era funcţională şi înainte. Nu se pune problema unor geţi care ar fi locuit aici, ci vorbim clar de civilizaţie romană, dovadă stând vestigiile descoperite”.

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate