Menu

Peştera Craniilor, Sanctuarul şi Templul Megalitic de la Casian Recomandat

Incintele sacre de la Cheile Dobrogei

Arheologii constănţeni au descoperit că în urmă cu mai bine de 2500 de ani, într-una din peşterile amplasate în Cheile Dobrogei, aveau loc sacrificii umane.
Reporterii DEZVĂLUIRI au cercetat, la rândul lor, Peştera Craniilor şi locul sacru în care geţii practicau un ritual sângeros, cerând astfel ajutorul marii divinătăţi Zamolxe.
Împrejurimile Peşterii Craniilor sunt însă şi mai ciudate şi pun chiar în umbră locul de sacrificiu. Astfel, grota este înconjurată de un adevărat perimetru sacru: uriaşe lespezi de piatră au fost scoase din munte şi dispuse geometric sub forma unui dreptunghi, pe o platformă naturală de câteva sute de metri.
Ne putem imagina astfel că, în urmă cu 2500 de ani aici se găsea o adevărată Incintă Sacră, unde marii preoţi şi oamenii de rând se adunau la un moment dat pentru a participa la ritualuri considerate sacre și care culminau cu sacrificii umane.
Zona Cheilor Dobrogei ascunde deocamdată numeroase taine pe care încă nimeni nu a reuşit până în momentul de față să le desluşească.
Pe drumul către satul Gura Dobrogei se află un alt obiectiv misterios. Este vorba de un templu megalitic, unic în aceste părți ale Dobrogei și chiar al țării, situat în apropiere de Peștera Liliecilor.

Un articol de Cristian Cealera și Doru Ştefan Copoţ

 

Una dintre peşterile foarte puţin explorate, amplasată în superba zonă Cheile Dobrogei, este aşa-numita Peşteră a Craniilor, denumită și Peștera X, situată la aproximativ 2 kilometri sud – vest de satul Cheia. Grota se află foarte aproape de drumul naţional, dar în mod cu totul surprinzător, a scăpat decenii de-a rândul de asaltul turiştilor care vin să admire „Castelele de Piatră”. Poate lumea nu a considerat-o spectaculoasă, fără să știe cât de importantă este. Mulţi ani nici nu a figurat în repertoarul peşterilor din zonă. Chiar şi arheologii au descoperit-o târziu, în urmă cu doar trei ani. De atunci însă, rezultatele obţinute în urma cercetărilor au făcut ca această Peşteră a Craniilor să întreacă în faimă alte locuri similiare din regiune. Specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au reuşit să descopere lucruri extraordinare şi să recreeze crâmpeie din viaţa băştinaşilor geţi care locuiau în apropiere în urmă cu mai bine de 2500 de ani. Arheologul constănţean Valentina Voinea, cea care a condus cercetările în ultimele trei campanii, a publicat rezultatele surprinzătoare ale activităţii de cercetare în cadrul deja celebrei publicații de specialitate „Pontica”.

Primele descoperiri

Peştera Craniilor nu surprinde cu nimic la prima vedere iar accesul  în interior se face acum destul de anevoios. În 2009, la o mică distanţă de peretele din stâncă a fost descoperită o calotă craniană decupată, înconjurată de fragmente ceramice. Antropologii au stabilit atunci că era vorba de o persoană adultă de sex feminin, dar modul în care aceasta murise nu era încă ştiut foarte bine. Ulterior s-a stabilit că persoana în cauză trăise în perioada romano-bizantină. Nu se punea problema unui sacrificiu ritual, ci doar a unei morţi accidentale. Descoperirea acestor resturi umane a reprezentat însă un incident fericit, care avea să conducă la  rezultate mult mai spectaculoase. În campania din anul următor s-au găsit fragmente ceramice, amfore de Thassos şi de tip Menda, datate în secolele V-IV î.H, respectiv de Sinope şi Cnidos, datate aproximativ două secole mai târziu. De asemenea, a fost descoperită ceramică traco-getică lucrată de mână. Ceramica nu era însă nici pe departe comoara peşterii. Astfel, la numai „20 de centimetri sud de intrare, în dreptul unei nişe naturale de la baza peretelui de stâncă” a fost descoperită o groapă rituală, care conţinea oase umane.

Grota sacrificiului

S-a stabilit ulterior că era vorba despre corpul fără cap al unei persoane aşezată ciudat, într-o poziţie foarte flexată, cu genunchii în dreptul claviculei. S-a ajuns la concluzia că decedatul fusese legat strâns, la puţin timp după decapitarea sa. Capul fusese aşezat ulterior lângă bazin. În acelaşi nivel de săpătură unde a fost descoperit cadavrul, se găseau alte fragmente ceramice din secolele V-IV, fapt care a ajutat la stabilirea perioadei în care se petrecuse moartea persoanei. Erau veacurile în care coloniştii greci începuseră să întemeieze numeroase aşezări în Dobrogea, astfel putând să se explice prezenţa ceramicii elene. În zona Cheilor Dobrogei se ştie însă că exista un puternic nucleu de triburi getice.  Potrivit lui Strabon, zona Cheilor, extrem de bogată în grote şi peşteri era preferată de băştinaşi atunci când efectuau procesiuni de onorare a lui Zamolxis. Odată la cinci ani, geţii puteau cere ceva Marelui Zeu, după sacrificarea unui mesager, care să transmită divinităţii rugăminţile muritorilor.

Incinta sacră

În Peştera Craniilor nu se mai află astăzi decât câţiva lilieci, care nu se desprind de peretele rece al stâncii, nici măcar atunci când îi deranjezi cu lumina lanternelor. Poate doar micul aven de la intrare să mai stârnească ceva controverse, deoarece se spune că aici vin să moară broaștele țestoase din zonă, și că undeva prin fisurile avenului se află un adevărat depozit de carapace ale țestoaselor. La ieşire din grotă se află un şanţ de trei metri pe trei metri, urmele săpăturilor arheologice din anii trecuţi. Povestea sacrificiului nu se termină însă aici. După ce ai lăsat în urmă Grota Sacrificiului, priveşti cu alţi ochii zona din jurul tău. Stânci uriaşe, aparent căzute din munte, încadrează în mod straniu platoul pe care se află Peştera. Blocurile de câteva tone sunt însă aşezate vertical, fiind greu de imaginat cum viiturile ar fi putut să le aşeze atât de cuminte şi de ordonat. Parcă ar fi fost puse atent de mâinile unor uriaşi din vechime. Mai mult decât atât, unele dintre ele au marginile netede, de parcă ar fi fost finisate special. În acest mod s-a creat chiar şi o nişă, prin care îţi poţi imagina că în trecut, ar fi putut trece iniţiaţii ritualului de sacrificiu, marii preoţi ai triburilor getice. Perimetrul sacru este extrem de larg, fiind loc pentru câteva sute de persoane să se adune în apropierea Peşterii.

Templul misterios

Lăsăm în urma noastră, Peştera Craniilor şi Incinta Sacră şi mergem spre Peştera Liliecilor. Aici se află un cerc misterios de piatră, năpădit acum de buruineni şi care, cu foarte multă greutate, poate fi cuprins cu privirea. Observând atent, descoperim un cerc uriaş de piatră, semi-închis la aproximativ 300 de grade și de peste 50 de metri diametru, creat artificial şi care pare a fi o construcţie megalitică datorită faptului că pietrele care-l formează sunt așezate în picioare și la distanțe surprinzător de egale între ele. Cercul descris de gruparea ordonată de stânci se închide la baza unui perete de stâncă, unde la mijloc se află o stâncă uriașă, cu formă de megalit. Această stâncă verticală, parcă străjuiește locul, iar de pe platforma sa superioară, parcă dinadins cioplită în piatră, poate fi văzut întreg ansamblul megalitic. Lângă acest loc, la o distanță de nici două sute de metri, probabil datorită încărcăturii mistice teribile ale locului, a fost ridicat recent un schit cu hramul Sfântului Dionisie cel Mic.
Nimeni nu a putut stabili cu exactitate despre ce este vorba, însă simetria pietrelor este pur şi simplu şocantă. De asemenea, este absolut imposibil ca aceste roci să se fi prăbuşit de sus de pe munte şi să se aşeze pe sol într-o formă geometrică exactă. Ne întoarcem cu gândul la ritualuri şi la manifestările sacre de acum 2500 de ani. Nu ştim dacă supoziţiile noastre sunt corecte dar cu siguranţă Cercul Misterios de la Peștera Liliecilor merită să fie cercetat cu mult mai multă atenţie.

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate