Ulmetum – Cetatea Greşită

Cetatea situată în apropierea localităţii Pantelimon are o poveste stranie. Fost sat al tracilor bessi şi al unor veterani romani, Ulmetum a devenit în secolul IV d.H un castru important al Moesiei Inferior. Atacat mereu de migratori, Ulmetum a fost reclădit în secolul VI, din ordinul împăratului Iustinian. Din păcate, refacerea nu a fost făcută de ingineri pricepuţi, ci de nişte militari tineri, care au comis numeroase greşeli. Aceste greşeli au condus ulterior la distrugerea definitivă a aşezării. Ulmetum este unic în Dobrogea şi datorită unui alt aspect: este singurul loc unde s-au descoperit morminte în interiorul cetăţii şi nu în necropola din afara zidurilor, aşa cum era regula în toate regiunile stăpânite de romani.

Un articol de Cristian CEALERA

Comori medievale la Dunărea de Jos

 În Evul Mediu timpuriu, Bizanţul a ridicat în nordul Dobrogei o seamă de cetăţi, cu ajutorul cărora a păstrat controlul unei zone mereu atacată de migratori.
 O parte dintre oraşele medievale aflate pe teritoriul actualului judeţ Tulcea a fost timp de 200 de ani sub controlul genovezilor, aliaţi ai Imperiului de la Constantinopol, care au avut astfel monopolul comercial de la Gurile Dunării
 Enisala, Proslavita, Licostomo, Chilia, San Giorgio şi Solina au fost aşezări extrem de importante, din punct de vedere politic militar şi economic.

 Înainte ca Dobrogea să fie ocupată de otomani, 12.000 de turci selgiucizi s-au stabilit în nordul ţinutului dintre Dunăre şi Mare, cu acordul Bizanţului.     Lor li se datorează minunatele vestigii de la Babadag, unul din marile oraşe ale perioadei medivale

Un articol de Cristian CEALERA

Comori inestimabile ale Antichităţii

 Judeţul din nordul provinciei Dobrogea se laudă cu un număr uriaş de situri arheologice antice, multe dintre ele, fie pierdute printre colinele pitoreşti, fie veghind solitare apele mării sau ale lacurilor din zonă;
 Tulcea este una dintre cele trei mari regiuni româneşti care îşi merită titlul de patrie a siturilor arheologice, alături de vecina Constanţa, dar şi de Hunedoara;
 Moştenirea milenară este formată din vechi oraşe ale coloniştilor greci, dave getice sau cetăţi puternice şi aşezări din perioada romană şi romano – bizantină;
 Aegyssus, Salsovia, Halmyris, Noviodunum, Dinogeţia, Arrubium, Troesmis, Beroe, Argamum sau Ibida au fost cetăţi antice, ale căror ruine pot fi admirate astăzi, într-o frumoasă preumblare prin comunele şi oraşele moderne ale judeţului Tulcea.

Un articol de Cristian CEALERA

Când am plecat din Constanţa în aventură la Roşia Montană, am luat inevitabil în rucsacuri o parte din balastul disputelor de idei dintre investitor şi opozanţi. Am luat însă şi buna dispoziţie şi răbdare pentru a înţelege la faţa locului despre ce este vorba în acest război. Ne-am dus să vedem şi să înţelegem, nu ne-am propus să dăm verdicte despre cine are dreptate.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Şapte mistere milenare ale Sciţiei Minor

Prima colonie întemeiată de greci pe malul stâng al Pontului Euxin a fost Orgame, o cetate a cărei istorie este învăluită în mister. Ea este însă prima aşezare de pe teritoriul României menţionată vreodată într-un izvor scris.
Insula Şerpilor este potrivit legendei, Insula Albă, locul în care a fost adus trupul neînsufleţit al eroului Ahile şi unde a fost ridicat unul dintre cele mai mari temple ale antichităţii.
"Când a fost fondată cu adevărat cetatea Callatis?", "Cui i-a fost fost dedicat primul papirus descoperit pe teritorul României?", sau "Cine a fost prinţul înmormântat în Movila de la Documaci?" sunt alte trei întrebări fără răspuns.
Celţii din neamul britolagilor au locuit aproximativ 200 de ani în cetăţi construite în Nordul Dobrogei dar de pe urma lor au rămas acum doar toponime precum Noviodunum sau Arrubium.
Ce peşteră este legendara Keiris şi unde era localizată puternica cetate Genucla sunt alte două taine nedescifrate ale antichităţii româneşti.

Un articol de Cristian CEALERA

Misterele Dobrogei medievale

Arheologii Constanţei au descoperit o aşezare medievală şi necropola aferentă, situri datând din secolele IX-XI era noastră, o perioadă extrem de tulbure din istoria Dobrogei.
Cele peste 300 de morminte săpate spun povestea unei comunităţi rurale a cărei existenţă s-a derulat mai bine de două sute de ani, într-o vreme în care Dobrogea era călcată în picioare de migratorii pecenegi şi cumani.
Tinerii îndrăgostiţi înmormântaţi împreună, bărbatul îngropat cu faţa în jos sau mormântul comun al unei mame şi al fiului său sunt doar câteva dintre detaliile tulburătoare ale unui sit aflat în imediata apropiere a Autostrăzii Soarelui.
Dobrogea medieval timpurie este încă un capitol plin de taine. Povestea celor 20.000 de pecenegi conduşi de Kegen sau misterioasa Ţară „N.nd.r” (aşa cum o numeau geografii arabi) sunt doar câteva din întrebările la care nimeni nu a găsit până acum vreun răspuns.
Timp de aproape trei sute de ani, din veacul al 7-lea şi până în anul 971, Dobrogea a fost un teritoriu vitregit de soartă, fiind victimă sigură a oricărei migraţii străine. Marile oraşe greceşti ale Pontului Stâng deveneau odată cu trecerea timpului adevărate ruine, simple locuri de pripas pentru comunităţi răzleţe şi puţin numeroase. Într-un final, provincia altădată atât de bogată a reintrat sub stăpânirea Bizanţului, singurul Imperiu care putea să ducă mai departe măreţia de altădată a Romei. Nici chiar basileii de la Constantinopol nu au putut însă face minuni, într-o vreme în care triburile barbare nomade îşi schimbau cu fiecare an locurile de pradă. Războaiele interminabile între Bizanţ şi aceşti migratori, precum şi răscoalele bulgarilor şi ale autohtonilor din vechea Sciţie Minor sunt elementele care caracterizează o epocă tulbure din Istoria Dobrogei medievale.

Un articol de Cristian CEALERA

Constanţa modernă ascunde aşezări vechi de două milenii, care erau învecinate cu cetatea Tomis

- În momentul în care au întemeiat Tomisul, grecii din Milet au intrat în contact cu o populaţie băştinaşă numeroasă, formată din geţi, traci şi sciţi, care locuiau în afara coloniei, în aşezări identificate astăzi în zone precum Palazu Mare, Anadalchioi sau Kilometrul 4-5
- Constanţa modernă s-a suprapus oraşului antic, astfel că numeroase vestigii identificate, majoritatea din perioada romană, rămân ascunse sub construcţiile din beton şi sticlă ale urbei de secol XXI
- Cartierele Palas şi Medeea sunt străbătute de două valuri antice de pământ, datate în secolul VI iar în cartierul Tomis Nord a fost identificată o aşezare civilă din aceeaşi perioadă
- În urmă cu 2000 de ani, într-o zonă largă ce corespunde astăzi perimetrului Abator- Gară- Cimitirul Central – Academia Navală se găsea necropola Tomisului
Tomis, 2600 de ani de istorie. Cetatea întemeiată de grecii din Milet a fost piatra de temelie a unui oraş, Constanţa, în care astăzi trăim. Cu toţii am învăţat să respectăm ruinele bătrânei urbe dar adesea ne dăm seama că ştim mult prea puţine despre istoria sa tumultoasă. Cum trăiau coloniştii greci, în urmă cu două milenii şi jumătate, ce au găsit atunci când s-au stabilit aici şi mai ales, cum au interacţionat cu populaţia băştinaşă, sunt doar câteva din întrebările la care suntem obligaţi să găsim răspunsuri. Astăzi, peste 320.000 de locuitori trăiesc într-un oraş modern care se suprapune vestigiilor antice. În goana cotidiană a unui trai oneros, puţini conştientizează, că la doar câţiva metri sub picioarele lor, ascunse vederii şi sufocate de asfalt şi beton, comorile trecutului stau drept mărturie a unei istorii extraordinare...

Un articol de Cristian CEALERA

Marile Taine ale Histriei

Deşi este un sit arheologic în care se cercetează de aproape un secol, Histria păstrează încă enigme ce nu au putut fi desluşite. Inexistenţa unei certitudini duce invariabil la ipoteze şi implicit la apariţia unor aprigi controverse, care ajung adesea să îi divizize chiar şi pe specialişti. Una dintre tainele Histriei este legată de Fântâna Afroditei, un obiectiv arheologic a cărui utilitate a rămas un mister. O altă întrebare la care nu s-a putut găsi niciun răspuns este: Cine era cu adevărat Theos Megas, divinitatea misterioasă în cinstea căreia, în secolul III înainte de Hristos, grecii din Histria ridicau un templu maiestuos? O altă taină este cea a lui Nikeratos, histrianul care a murit în Atica şi al cărui mausoleu, aflat acum la Muzeul Naţional de Arheologie din Pireu, este considerat unul dintre cele mai frumoase monumente ale lumii antice...

Un articol de Cristian CEALERA

Casimcea, locul din care se coordonau sarcinile militare ale otomanilor în Dobrogea

Casimcea este atestată documentar pentru prima oară în 1543, în izvoarele istorice otomane;
Localitatea este formată din şase sate: Casimcea, Corugea, Rahman, Cişmeaua Nouă, Haidar şi Războieni;
Personalităţi importante născute în localitate: Ion Jalea (sculptor şi academician),  Mircea Ioan-Casimcea (scriitor), Nicolae Avram (doctor inginer în ingineria metalelor), Ana Olariu Ungureanu (doctor în ştiinţe medicale), Anton Lazăr (pictor), Eugenia Vajlac (profesor, poet);
Principalul segment de dezvoltare economică este reprezentat de investiţiile în energia eoliană. În prezent, pe raza localităţii îşi desfăşoară activitatea mai mulţi investitori, lucru ce contribuie considerabil la dezvoltarea localităţii;
În prezent, primarul localităţii Casimcea este Gheorghe Ţilincă (PNL), aflat la al doilea mandat.

Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Colindele copiilor şi vuietul înfiorător al moşoilor, din comuna tulceană Luncaviţa, alungă spiritele rele şi aduc bunăstarea în noul an

În prezent, tradiţiile mai sunt păstrate doar în muzee, în albume artistice, cărţi de istorie, monografii, sau în inimile bătrânilor. Acestea tind să dispară, mai ales pe fondul globalizării. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei şi imixtiunea acesteia în viaţa cultural-artistică reprezintă încă un factor decisiv în pierderea interesului pentru tradiţii şi obiceiuri şi, implicit, pentru păstrarea acestora. Ca şi cum nu era de ajuns, bugetele primăriilor sunt sărăcite de criză şi primarii preferă să cârpească o uliţă, să ajute o familie săracă din localitate, sau să renoveze o şcoală, în loc să aloce fonduri pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor specifice comunităţii, într-un cadru organizat cum ar fi un spectacol internaţional, sau un festival. Cu toate acestea, există o localitate din judeţul Tulcea, unde prioritatea primarului este reprezentată de viaţa cultual-artistică, educaţia copiilor, păstrarea şi continuarea tradiţiilor. Este vorba de comuna Luncaviţa, al cărei primar este Ilie Ştefan, şi care a devenit cunoscută la nivel internaţional, prin obiceiurile specifice zonei şi prin ansamblul folcloric din localitate.

Un articol de Cristian Andrei LEONTE
Andreea PAVEL