Video
Librăria Sophia
Reportaj
Iarna friguroasă şi zăpezile ce au căzut din abundenţă au lăsat în urmă drumuri desfundate, şosele pline de gropi, brăzdate de mii de crăpături. Deja, Ministerul Transporturilor a anunţat că, întrucât costurile operaţiunilor de deszăpezire au fost de cel puţin trei ori mai mari decât se estimase, fondurile destinate reparaţiei covorului asfaltic sunt insuficiente pentru a permite reabilitarea integrală a drumurilor naţionale. Prin urmare, şoselele României, clasificate oricum ca fiind cele mai proaste din Europa, vor fi şi mai proste anul acesta.
Un articol de Andreea PAVEL
Autorităţile locale din Săcele au lăsat de izbelişte o minune a naturii
Canionul “Şapte scări” din judeţul Braşov, o minune a naturii, este impracticabil din cauza incompetenţei autorităţilor. În anul 2000, Guvernul Statelor Unite a finanţat construirea şi montarea unor poduri şi scări de acces pe care turiştii puteau intra în corpul muntelui, prin tunelul săpat de ape. În 2009, o plăcuţă de metal prinsă în stâncă la intrarea în defileu avetizează că traseul este impracticabil. Acest avertisment este tot ceea ce au reuşit să facă autorităţile locale în faţa distrugerii traseului: scările metalice s-au degradat, şipcile de lemn au putrezit, barele de protecţie s-au rupt. Parafrazând o vorbă de duh intrată în mentalul colectiv după 1989, putem spune că românii nu sunt în stare nici măcar să sudeze ceea ce au construit americanii!
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Pentru că nu există locuri special amenajate, practicanţii de nudism se fac vinovaţi de “expunere indecentă”
Pe mai multe plaje de pe litoralul românesc se practică nudismul ilegal. Mamaia, Eforie, Costineşti, 2 Mai şi Vama Veche sunt teritorii cucerite de către nudişti la începutul anilor 90 sau chiar, în unele cazuri, de pe vremea regimului comunist. În aceste locuri, “turiştii în fundul gol” pot fi acuzaţi de expunere indecentă. Altfel spus, a sta gol pe plajă echivalează cu a ieşi dezbrăcat pe stradă, căci toate plajele din România aparţin domeniului public. În contextul legislaţiei româneşti, este practic imposibil să apară plaje “private” pentru nudişti, căci accesul este liber chiar şi în zonele de nisip concesionate de către hotelieri. În ţările vestice, pe plajele publice este interzis chiar şi topless-ul, iar persoanele care încalcă legea sunt amendate imediat. Nudiştii au însă la dispoziţie locuri special amenajate.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Vârful Secaru este, la cei 401 metri ai săi, cel mai înalt punct din Podişul Babadagului. Frumuseţea peisajului, dar mai ales caracteristicile speciale ale asociaţiilor vegetale din acestă zonă, au dus la declararea sa ca rezervaţie naturală. Pentru cei care credeau că Dobrogea reprezintă un teritoriu antropizat, în care mâna omului a modificat şi cultivat tot spaţiul natural, Vârful Secaru poate fi o revelaţie. Foarte puţin cunoscută, zona sa este o nebănuită oază de sălbăticie. De altfel, în lipsa unui drum de acces sau a unei poteci marcate, chiar şi accesul în rezervaţie este o aventură în sine.
Un articol de Răzvan PETRE
Joi, 4 iunie a fost o zi obişnuită pentru Poliţia constănţeană, cele douăzeci şi opt de „evenimente antisociale” raportate organelor în această zi înscriindu-se în norma de 25-30 de infracţiuni zilnice, care ajung în statisticile oficiale. Tot pe 4 iunie, în zona Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa a avut loc un eveniment mai puţin obişnuit, dar la fel de antisocial ca şi cele din buletinele informative ale IPJ – o întâlnire a agenţilor din Poliţia Rurală. Sosiţi, cu mic – cu mare, din toate colţurile judeţului, pentru o şedinţă de lucru, poliţiştii rurali şi-au exersat talentul de parcagii printre blocurile din zonă. Nu ştim care a fost nota cu care aceşti bravi apărători ai legii au promovat examenul auto, dar, privind fotografiile din continuare, vă veţi convinge şi singuri că au avut serioase probleme atât cu Legislaţia, cât şi cu parcarea...
Un articol de Răzvan PETRE
Peste 15.000 de pelerini au urcat vara trecută pe dealul din care izvorăşte apa miraculoasă
Dacă vrei să ajungi acolo trebuie să ştii mai întâi că vei deveni personajul principal în povestea autohtonului ascuns de ochii lumii. Cei care nu ştiu legenda sau istoria împrejurimilor ar trebui să le afle mai întâi şi de-abia apoi să parcurgă traseul deluros. Ascuns de profan, printre tufele sălbatice cusute pe un drum anevoios, din izvorul născut în colinele comunei Crucea curge o legendă pe cât de fasciantă, pe atât de tainică.
Un articol de Andreea PAVEL
Citeşte mai mult: Izvorul Tămăduirii, miracolul creştin de la Crucea
Nouă căsuţe de piatră, ca nişte pagode, construite în coasta unui deal, sunt unite de un “şarpe” de beton ce desenează un drum iniţiatic care se încheie în faţa capela din vârf. Suntem la Golgota de la Mănăstirea Cerbu, judeţul Tulcea, în zona Munţilor Măcin.Ansamblul te face să te gândeşti la un templu budist, idee contrazisă doar de crucea ruginită a capelei neterminate şi abandonate. În simbolistică ortodoxă, construcţia vrea să trimiă probabil la Dealul Golgotei urcat de Mântuitorul Hristos cu crucea în spate.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Sătenii acuză: crucile de la Mănăstirea Dervent au fost furate de la Dunăreni
În satul dobrogean Dunăreni (pe vremuri numit Ciumata, din cauza oamenilor care s-au aşezat aici fugind ce ciumă), trei cruci miraculoase au crescut din pământ.
Cel puţin aşa cred mai mulţi localnici, “aceia care nu s-au îndepărtat de credinţă”, după spusele bătrânului dascăl al satului, Costea Nicolae Dumitru, de 79 de ani.
Convingerea puternică în minunea din satul lor i-a făcut pe localnici să înconjoare crucile cu un rând de nuiele, iar apoi să construiască o colibă din chirpici, care să adăpostească crucile.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Mai multe articole..
JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL
