Menu

Deputatul George Șișcu: Trebuie să fim mândri că suntem dobrogeni!

Cu ocazia Sărbătorii Ziua Dorbrogei, deputatul tulcean George Șișcu ne-a transmis un comunicat de presă:

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015 de Plenul Camerei Deputaților, iar data de 14 noiembrie comemorează ziua în care, în 1878, Dobrogea a revenit la teritoriul național, după Războiul de Independență.

După ce războiul s-a încheiat, la Congresul Internațional de la Berlin, România a obținut recunoașterea independenței de stat și Dobrogea de nord, cu Delta Dunării și Insula Șerpilor au revenit la Patria Mamă. Pe 14 noiembrie 1878 a fost citită la Brăila "Proclamația către dobrogeni" a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care oficializa preluarea de către România a administrației Dobrogei.

În acest document se preciza că Romania a dat jertfe grele în război și se invocau drepturile istorice asupra acestui teritoriu (“vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân și a lui Ștefan cel Mare”). Statul român își propunea să garanteze „viața, onoarea și prosperitatea tuturor locuitorilor, de orice naționalitate și religie”. Erau anunțate măsuri urgente pentru instaurarea ordinii și legalității, desființarea unor dări împovărătoare și reducerea altor obligații.

Soldaților li se aducea aminte că intră în Dobrogea „ca frați ai unor locuitori cari de acum sunt cetățenii noștri”. Li se cerea să acorde protecție și să arate iubire față de locuitorii de alt neam și religie, să fie model de „bravură și disciplină”, ca „mai înainte mergători ai legalității și civilizațiunii europene”.
Prințul Carol a ținut și el să pună piciorul pe pământul Dobrogei în ziua istorică de 14 Noiembrie 1878. De aceea, a trecut Dunărea cu o șalupă, de la Brăila la Ghecet și a asistat împreună cu I.C. Brătianu la slujba oficiată de Episcopul Melchisedec.

La Tulcea, capitala de până atunci a Dobrogei, au fost amplasate trei mari arcuri de triumf – unul în port și celelalte două de traseul spre Catedrala Sf. Nicolae. Martori oculari au descris atmosfera de mare sărbătoare din oraș: mii de oameni se adunaseră pe cheiurile Dunării și străzile principale, iar în dreptul debarcaderului așteptau notabilii orașului.
Cei aproximativ 3000 de dorobanți, cavaleri și tunari romani au debarcat „în sunetul muzicilor militare, a bubuitului tunurilor de pe vasele de război, a sunetului clopotelor de la biserici și a strigătelor de urale nesfârșite ale multimii de pe cheiuri și străzi.

In fața Catedralei s-a oficiat un Tedeum, după care generalul Angelescu a primit defilarea armatei pe strada Babadag, în dreptul caselor Elman. A urmat încartiruirea trupelor și apoi s-au desfășurat manifestări artistice la care au participat și elevii școlilor tulcene.
La Babadag, primele subunități române au ajuns pe data de 17 noiembrie, bucurându-se, de asemenea, de o frumoasă primire. Autoritățile locale le-au ieșit în întâmpinare în afara orașului, la podul Toprak – Kioprii, în fruntea unei mari mulțimi.

Dobrogea aducea Romaniei în primul rând ieșire la mare pe o lungime de 240 km, deschizând multe posibilități geostrategice și economice.
Mulți întreprinzători particulari, industriași și comercianți, au găsit un larg câmp de activitate în Dobrogea, iar statul român a putut rezolva unele probleme sociale prin împroprietăririle făcute în noua provincie.

Unirea nu a însemnat doar o simplă adunare de resurse materiale și spirituale, ci o simbioză de valori care imprima dinamism societății românești, forță și prestigiu statului român.
Pentru dobrogeni, Unirea a însemnat conectarea la noile realități ale epocii, o deschidere spre progres și civilizație. Statul român a aplicat o politică largă de stimulare a activității populației dobrogene, indiferent de naționalitate.
Dezvoltarea economică a crescut într-un ritm accelerat, mai ales în zona porturilor fluviale și maritime. Tulcea și Constanța s-au impus ca principale centre de cultură. S-au construit școli în toate localitățile rurale, s-au înălțat noi biserici. Liceele din Tulcea și Constanța au dat culturii românești personalități de mare valoare.

Acest moment istoric, Unirea Dobrogei cu Patria Mamă, a reprezentat în epocă (după unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859) o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.
Potrivit legii, sărbătorirea Zilei Dobrogei poate fi marcată de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură, prin organizarea unor acțiuni și manifestări cu caracter cultural — științific.
Cu ocazia sărbătorii “Ziua Dobrogei”, le transmit tuturor dobrogenilor multă sănătate și împliniri și îi îndemn să fie mândri că locuiesc în acest tărâm binecuvântat dintre Dunăre și Mare.

 

 

 

 

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0788059775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate