Menu
Prev Next

Porcăria bonurilor fiscale şi fardul de sănătate

De ani de zile vorbim despre depolitizare, despre constituirea unui corp de funcţionari profesionişti, care să eficientizeze administraţia. Însă implementarea dezastruoasă a cardului de sănătate, a loteriei fiscale și a noului cod fiscal dovedesc cu prisosinţă că, în spatele şefilor politici (miniştri, secretari de stat), ministerele duduie de „specialişti” care numai profesionişti şi eficienţi nu sunt.

Un articol de Răzvan PETRE

 Greşită din principiu – pentru că introduce recompensa pentru cei ce se comportă normal – loteria bonurilor fiscale s-a dovedit a fi un eşec total. Lansată de Paşte, ca să se bucure tot românul că a primit cadou de iepuraş, loteria a pus la bătaie un milion de lei, dar cum „soarta” a făcut ca numărul norocos să fie 6, ministerul finanţelor s-a trezit cu o fază ruptă din filmul „Bruce Allmighty”, în care toată lumea câştigă la loto şi asta provoacă ample manifestaţii de stradă. La peste 18.000 de câştigători câţi fuseseră anunţaţi la ultima strigare, valoarea individuală a premiului este mai mică decât costurile de deschidere şi întreţinere a unui cont bancar timp de un an – clauze necesare pentru încasarea câştigului. Ulterior, ministrul Teodorovici a avut vreo duzină de apariţii în presă, anunţând varii modificări a sistemului de alocare a premiilor – fragmentarea premiului pe mai multe categorii, extrageri speciale pentru activităţile economice cele mai supuse evaziunii, reducerea numărului de premii etc. Atât modul dezastruos de implementare a loteriei, cât şi bâjbâielile ulterioare, demonstrează un lucru – în ministere nu s-a găsit una bucată „specialist” care să se gândească la problemele posibile. Totul a fost pus la punct „pe genunchi”, de pe o seară pe alta. Loteria (sau mai degrabă, Porcăria) bonurilor fiscale probează faptul că miile de funcţionari ministeriali sunt incapabili să ducă un proiect la capăt, să testeze ideile înainte de implementare şi să prevină situaţiile jenante. Episodul 1 s-a dovedit a fi un fiasco, întregul proiect a fost decredibilizat, iar funcţionarii şi ministrul încă mai bâjbâie după o soluţie. Acesta a fost motivul pentru care extragerea a doua a întârziat aproape trei luni, în timp oficialii însărcinați cu organizarea ei nici ei nu știu în ce data trebuia organizată. Legea spune că prima extragere din 2015 se va face în luna iulie, pentru bonurile emise în iunie. Pe lângă faptul că legea a fost deja încălcată chiar de Guvern (cu ocazia extragerii de Paște), Loteria și Ministerul de Finanțe anunțau două date diferite. Astfel, deși oficial ar fi trebuit să avem extragere în iulie, ea a avut loc așa cum eram anunțați pe site-ul Loteriei, în data de 28 iunie. Nici măcar data aceasta nu este conformă cu legislația, care prevede ca extragerile să aibă loc „în prima duminică de după data de 15 a lunii” – deci data corectă ar fi fost 21, nu 28 iunie.

În tot haosul ăsta, în care funcționarii însărcinați cu redactarea și cu implementarea legislației bat câmpii, se contrazic și dau din colț în colț, utilitatea Loteriei Fiscale pălește: Cum să te stimuleze ea să respecți legea, când chiar guvernanții ce au promovat-o încalcă legea?

Cardurile dăunează grav sănătății

Un alt proiect de importanţă naţională lansat în această primăvară este cel al cardurilor de sănătate. Prezentat ca fiind a ‘nşpea modalitate-minune prin care guvernul va elimina furăciunile din sistemul medical, cardul de sănătate a reuşit să scadă cheltuielile din bugetul de sănătate într-un singur mod – a oprit accesul cetăţenilor la asistenţă medicală. Dacă ai uitat cardul acasă, doctorul nu îţi poate da reţetă, nu ţi se fac analizele deja prescrise de doctor (pe baza cardului), sau nu ţi se dau medicamente compensate (deşi, din nou – ai reţeta de la doctor care dovedeşte că ai card şi că eşti asigurat). Recent, unui apropiat al meu i s-a refuzat internarea pentru o intervenţie chirurgicală, nu pentru că nu avea cardul la el, ci pentru că la trecerea prin aparat, acesta spunea că omul nu era asigurat. Era evident vorba de o tâmpenie din sistem (pe care, din nou, nu a fost în stare să o anticipeze nimeni...)
Sistemul informatic ce răspunde de eliberarea reţetelor compensate şi gratuite pică, la nivel naţional, o dată la câteva zile. Şi cel ce răspunde de cardurile de sănătate a picat – evident – încă din prima zi (clubul creatorilor de softuri din apă plată şi lămâie vă salută, dragi români!) Cu acea ocazie am constatat încă o dată că asigurările date de ministrul Bănicioiu sunt zero barat: Pentru a nu pierde gratuitatetea din cauza căderii sistemului, pacienţii îşi lăsau cardul pe mâna asistentelor de la doctor şi analize, cu tot cu PIN-ul cardului, pentru ca acestea să îl poată introduce în aparat. În ultima lună am fost martorul a zeci de momente în care cardul unor pacienți dădea eroare în farmacii, dar farmacista scotea de sub tejghea alt card, „care merge” și rezolva impasul. Prin urmare, atât confidenţialitatea datelor medicale, cât şi eficienţa anti-fraudă s-au dus dracului pomană, dintr-o lovitură. Cu cardul şi PIN-ul din dotare, asistentele pot să vadă toate bolile şi toate tratamentele bolnavilor şi pot să umfle cheltuielile.
Că tot veni vorba de anti-fraudă – cardul nu poate stopa furtul în cazul licitaţiilor de medicamente şi materiale sanitare, care se face, de cele mai multe ori, direct din minister. La fel, niciun card pe lumea asta nu poate determina doctorii să nu mai prescrie medicamente în plus, tratamente inutile şi analize irelevante. Şi în contul acestora se toacă aiurea lunar zeci (poate sute) de milioane de euro. Aşadar, în timp ce ţaţa Floarea rămâne fără medicamente fiindcă şi-a uitat cardul acasă, oamenii corupţi din sistem fură la fel de bine ca înainte.
În plus, în sine, cardul e dovada supremă a jafului din sistemul medical. Cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu ştiu, dar cartea de identitate poate fi trecută printr-un aparat de citire. Bunăoară – la Loterie, dacă ai câștigat ceva, ți se cere cartea de identitate, care este trecută prin aparat, iar la capătul celălalt iese bonul – gata completat cu datele tale. De aia există, în partea de jos, numele posesorului şi o suită de cifre, încadrate de săgeţi care arată în ce direcţie trebuie trasă cartea de identitate prin aparat. Există deja mai multe instituţii care folosesc acest sistem informatic de citire a cărţilor de identitate, doar Bănicioiu, săracul, nu a aflat de asta. La schimb, el ne propune acest fard de sănătate – un ingredient magic pentru ascunderea furăciunilor din sistemul medical.

Rovana, fă-te că muncești!

Un alt exemplu de tâmpenie juridică cronică a fost dat de noul Cod Fiscal. Lansat „la urgență” la mijlocul primăverii, codul introducea sancțiuni dure (și ilegale) pentru operatorii economici prinși cu mai mulți sau cu mai puțini bani în casă, față de ce era trecut pe bonuri. Din amplele acțiuni ale serviciului Antifraudă organizate ulterior a rămas doar efectul de Bau-Bau, pentru că toți operatorii economici au contestat și au câștigat în instanță, motivând că sumele suplimentare erau bacșiș. Prin urmare, legea a fost corectată din mers, introducându-se obligativitatea înregistrării fiscale a bacșișului. Bineînțeles că finanțiștii-minune pe care nu i-a dus capul că sumele respective pot fi justificate ca bacșiș, nu și-au dat seama nici că impozitarea bacșișului nu e realizabilă. Așa că s-a procedat la modificarea schimbării – impozitul pe bacșiș fiind eliminat, la doar o lună de la introducere.
Boala incompetenței e contagioasă. Au dovedit-o și funcționarii ministerului muncii, în frunte cu superministrul Rovana Plumb. Fostă șefă în companii mari de cosmetice, Rovana Plumb s-a reprofilat în sef la OPC. De la halatul alb tras la panaramă peste haina cu guler de vulpe în care descindea la controlele OPC, Plumb a devenit mare specialistă în politică internă – intrând în PSD. Apoi specialistă în politică europeană – devenind parlamentar european. Apoi specialist în problemele mediului înconjurător (ministrul mediului). Apoi în problemele muncii și protecției sociale (ea e, actualmente, ministrul muncii). Am putea spune așadar că Rovana Plumb se pricepe la orice. Sau la nimic – dacă e să ne luăm după recenta gafă a ministrului pe care îl conduce: Creșterea alocației pentru copii a fost promovată cu surle și trâmbițe ca fiind o măsură generoasă de protecție socială. În realitate, însă, așa cum s-a descoperit abia o lună mai târziu, cei 40 de lei în plus la alocații înseamnă, mai ales pentru familiile sărace și cu mulți copii, că acestea vor pierde ajutorul social. Lovitura este dublă, pentru că ajutorul social garanta asistența medicală gratuită. Deci familiile care vor pierde ajutorul social, vor pierde și asigurarea medicală, nu vor avea dreptul de a deține card de sănătate și nu vor beneficia de consultații și de medicamente gratuite și compensate.
După ce presa a relatat ridicolul măsurii prin care Statul dă cu o mână, dar ia cu două, Rovana Plumba a apărut la tv și, cu un zâmbet calm ca un lac de munte – de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic – ne-a anunțat că se vor drege reparațiile și că se va schimba modificarea. Previzibil...

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate