Video
Librăria Sophia
Mediul sub lupă
Furtuna din Constanţa, anunţată la o oră... după ce începuse!
În ultimele trei săptămâni, cele mai frecvente ştiri au fost cele legate de codurile galben, portocaliu şi roşu, în diferite zone ale ţării. Acestora li s-au adăugat avertizările meteorologice, printre care şi acelea care anunţau fenomene iminente – averse, vijelii, grindină. În încercarea de a afla care sunt măsurile concrete care se iau, pe urma acestor avertizări, am ajuns la o concluzie-şoc: Nimeni nu face nimic. Populaţia nu este avertizată, iar autorităţile aşteaptă ca fenomenele anunţate să se producă, urmând a se interveni în teren doar post-factum. Practic, pentru ca cetăţeanul de rând să poată să se ferească de situaţiile primejdioase, el trebuie să afle mesajele meteorologilor fie pe Internet, fie din programele radio-tv. Pe lângă faptul că nu sunt transmise populaţiei, avertizările meteo se mai întâmplă şi să fie emise aiurea. Este cazul avertizării Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, cu ocazia furtunii ce a devastat Constanţa, în data de 8 iulie. Aceasta a fost generată la ora 17:45, deşi în oraş ploua torenţial încă de la ora 17:00.
Un articol de Anton VOICU
Liviu Mihaiu: Dacă IGP ar ataca direct braconajul, ar trebui să-şi aresteze propriii colegi
În Delta Dunării activează peste o mie de angajaţi ce au în fişa postului prevenirea şi combaterea braconajului. Cu toate acestea, rezultatele lor sunt nule, iar infracţiunile pe care ei ar trebui să le oprească au cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare îngrijorătoare. Explicaţia acestui fapt este foarte simplă – cei peste o mie de angajaţi sunt împărţiţi între o duzină de instituţii, ale căror activităţi, în domeniul pescuitului ilegal, se suprapun. Pe lângă aceasta, acţiunile comune ale instituţiilor implicate sunt prost organizate şi, înainte ca vreun agent să fi plecat pe teren, deja ştiu de razie sute de persoane. Cu toate că autorităţile în cauză se feresc să recunoască faptul că mai mult se încurcă, decât se ajută una pe alta, din răspunsurile lor transpare haosul care domneşte în lupta anti-braconaj, la Tulcea.
Un articol de Răzvan PETRE
Săptămâna trecută, plimbăreţii care au luat cu asalt zona de sud a parcului Tăbăcărie au fost întâmpinaţi de o duhoare pestilenţială. Damful de hazna a gonit clienţii barurilor şi terenurilor de joacă de pe malul lacului, dar şi pe cei de pe terasa City Park Mall. Canicula abătută peste Constanţa nu a făcut decât să intensifice mirosul neplăcut, care a fost purtat şi mai departe, de vânt. Sursele zirului DEZVĂLUIRI au indicat, ca cea mai probabilă cauză a mirosului, poluarea Lacului Tăbăcărie cu materii fecale provenind de la circul Americano, găzduit de City Park Mall. Ipoteza a fost confirmată de pescarii din zonă şi de proprietarii unui centru de închiriere a hidrobicicletelor, care au fost nevoiţi să îndure, zile în şir, mirosul înţepător de urină şi fecale. Ajunşi la faţa locului, reporterii DEZVĂLUIRI au regăsit, lângă circul Americano, acelaşi damf ce pluteşte peste stuful de pe lac. De asemenea, ei au constatat că circul era conectat (mai mult sau mai puţin legal) la reţeaua de apă din parcarea mall-ului şi i-au surprins pe angajaţii circului, în timp ce aceştia îşi spălau maşinile, lângă colectorul de ape pluviale.
Un articol de Răzvan PETRE
Între timp, America se pregăteşte pentru maşinile electrice
Perpetuând tradiţia criminală moştenită de la Tăriceanu, guvernul Boc II va da anul acesta, din fondurile destinate mediului, 150 de milioane de euro pentru achiziţionarea de maşini pe benzină şi motorină. Deşi suntem departe de puterea financiară a Americii, Guvernul român a decis să investească în stimularea achiziţionării de maşini poluante o sumă de două ori mai mare ca cea investită de americani în cele nepoluante!!!În SUA, Guvernul a pus la bătaie 100 de milioane de dolari, din fondurile Ministerului Energiei, pentru dezvoltarea unei reţele-pilot de alimentare a maşinilor electrice. În acelaşi timp, Guvernul român, prin „Programul Rabla”, aruncă 608 milioane de lei (190 de milioane de dolari) din fondurile destinate protecţiei mediului, pentru... achiziţionarea de maşini pe bază de combustibili fosili.
Un articol de Răzvan PETRE
Cumpăna este prima administraţie care a derulat un proiect atât de amplu, pentru protecţia mediului
Consiliul Local din Cumpăna, reprezentat de primarul Mariana Gâju, a organizat penultima conferinţă de presă din cadrul proiectului de colectare selectivă a deşeurilor din localitate, derulat sub titlul „Colectare selectivă şi construcţia unei staţii de sortare în comuna Cumpăna”. În cadrul conferinţei au fost prezentate atât stadiul proiectului, cât şi situaţia achiziţiilor publice legate de proiect. La discuţii au luat parte primarul comunei, reprezentantul firmei constructoare, reprezentantul proiectului de la Brăila care urmăreşte încadrarea achiziţiilor în sumele alocate ale fiecărui stadiu, dar reprezentantul UE care urmăreşte respectarea prevederilor europene, inginerul, juristul şi directorul tehnic din cadrul proiectului.
Un articol de Andreea PAVEL
Padina va fi gazda unei tabere organizate de profesorul Bebe Pitei şi 25 de elevi ai Şcolii Populare de Arte şi Meserii
Bebe Alexe Pitei, profesor de artă fotografică la Şcoala Populară de Arte şi Meserii (SPAM) din Constanţa, va organiza, în această vară, o tabără, împreună cu un grup de 25 de elevi, cu vârste cuprinse între 19 şi 28 de ani, la Padina, în Rezervaţia Naţională Bucegi. Bebe Pitei nu a ales locul întâmplător. Acesta ne-a povestit că în urmă cu doi ani a vizitat destinaţia taberei şi a decis să se întoarcă aici, pe de-o parte pentru că a fost impresionat de peisajele care inspiră la creaţie, iar pe de altă parte pentru că organizarea taberei nu va întâmpina probleme, dat fiind faptul că Bebe cunoaşte locul foarte bine. La întoarcere, elevii, coordonaţi de profesorul Pitei au de gând să realizeze un film documentar de 15-20 de minute. Miza documentarului ne-a fost prezentată foarte plastic chiar de organizator: ”Hotărât, orice ar fi, vom merge în aceasă tabară de vară, la Padina din Rezervaţia Natională Bucegi şi ne-am propus să facem un film cu şi despre noi, cu munţi cu brazi, dar şi cu nesimţiţii care vin în hoarde cu grătarele si zgomotoasa lor muzică, un amestec de orientalism şi gen mahala”.
Un articol de Andreea PAVEL
La sfârşitul săptămânii trecute, la sediul societăţii Cozia Forest din Râmnicu Vâlcea, a avut loc prezentarea oficială a Fundaţiei „Guard Forest” Vâlcea, prezentarea fiind făcută de către ing. Gheorghe Deaconeasa, preşedintele fundaţiei. De curând, Fundaţia „Guard Forest” a obţinut în administrare-custodie Situl Natura 2000 Parâng ce cuprinde o suprafaţă de circa 30.000 de hectare. La evenimentul de vineri au fost prezenţi printre alţii următorii: Ion Oprescu, directorul Direcţiei Silvice Râmnicu Vâlcea, Călin Croitoru, director al Inspectoratului de Regim Silvic şi Vânătoare Vâlcea, Nicolae Almaşi, preşedintele Organizaţiei Cercetaşilor Vâlcea, Nicolae Barbu, director SC Cozia Forest SA, precum şi numeroşi angajaţi de la Romsilva Vâlcea şi Agenţia de Protecţie a Mediului. Invitat a fost şi scriitorul Gheorghe Ploaie, autorul cărţii „Munţii Parâng – pledoarie pentru un parc naţional”, care a susţinut ideea înfiinţării unui parc în aceşti munţi şi care a apreciat iniţiativa Fundaţiei Guard Forest.
Zilele acestea, capitala Quatarului – Doha – este gazda celei de-a cincisprezecea întruniri a membrilor convenţiei 
internaţionale pentru reglementarea comeţului cu animale şi plante aflate în pericol de dispariţie – CITES. Unul din punctele centrale ale agendei întrunirii este declararea ca specie aflată în pericol de dispariţie a rechinului comun, cunoscut şi sub denumirea de câine de mare. Propunerea vine din parte Uniunii Europene, care este cea mai mare piaţă de desfacere a cărnii de câine de mare. Acest peşte cartilaginos este cel mai răspândit rechin din bazinul Mării Negre, carnea sa putând fi achiziţionată şi în pescăriile din România. Deşi ţara noastră este de 3 ani membră a Uniunii Europene, raportul UE prin care protejarea rechinului nu se bazează pe studii desfăşurate în tara noastră, ci pe surse ucrainene.
Un articol de Răzvan PETRE
Mai multe articole..
JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL
