Hotelul Parc, prognozat a se prăbuşi în următorii 20 de ani

Un fapt constatat de cei ce vin, an de an la Mamaia, este acela că dimensiunile plajei se reduc. Iarna trecută, valurile şi curenţii au împins înapoi linia ţărmului cu 2-3 metri. Iarna aceasta, furtunile au acţionat diferit, decopertând suprafeţe întinse de plajă. Fenomenele acestea nu au scăpat specialiştilor din domeniul gospodăririi apelor, care au bugetat deja fonduri imense pentru salvarea plajei de la Mamaia. Cu toate acestea, planurile întârzie să se materializeze, iar singura realizare a specialiştilor români este un studiu realizat de către specialiştii... japonezi, cu fonduri de la guvern. De la guvernul japonez, bineînţeles.

Un articol de Răzvan PETRE

Una din principalele probleme cu care se confruntă zona costieră a României este eroziunea marină. Din cauza unei multitudini de factori naturali şi antropici, plajele se îngustează, iar falezele, atacate de valuri, se prăbuşesc. Preocupate de această stare de fapt, autorităţile din domeniul gospodăririi apelor studiază problema, de mai bine de zece ani. S-au făcut rapoarte, studii, planuri. Deocamdată, singurele acţiuni concrete au vizat distrugerea unor porturi pescăreşti şi desfigurarea unor faleze, multe dintre ele ferite de eroziune. Majoritatea planurilor importante se află în stadiul de SF (adică Studiu de Fezabilitate, deşi s-ar putea spune la fel de bine Science Fiction... ).

Zonele roşii

În timp ce autorităţile fac studii şi seminarii, mai ceva ca la Harvard, plaja din Mamaia dispare văzând cu ochii. Ea a devenit doar o umbră a ceea ce, prin anii ’80, era cea mai frumoasă plajă a României. Nisipul fin a fost înlocuit de un amalgam gri de scoici sparte, gunoaie şi mâl. Partea dinspre ţărm este atât de joasă, încât iarna este acoperită de valuri, vara ea fiind imposibil de utilizat, pentru că este îmbibată cu apă.
Porţiuni întregi din plajă au dispărut cu totul. La intrarea în staţiune, la Hotel Parc, marea bate deja în faleza unor localuri, iar spaţiul destinat băilor de soare s-a redus la lungimea unui şezlong. În încercarea de a-şi proteja investiţia, patronii localurilor au „plantat” anii trecuţi stabilopozi cubici, dar aceştia s-au topit deja, sub acţiunea valurilor şi a apei de mare.
Câţiva kilometri mai departe, în zona Hotelului Rex, situaţia se repetă. Terasele cele mai expuse au fost apărate, chiar anul trecut, cu saci de nisip, de genul celor folosiţi în caz de inundaţie. Marea a trecut peste aceste obstacole improvizate şi a reuşit deja să rupă din zidurile imobilelor şi să surpe câteva fundaţii. Momentan, plaja are în această zonă lăţimi între doi şi 10 metri, iar la furtună bate în bordura promenadei.

Dimensiunile dezastrului

Puterea cu care Marea Neagră se aruncă asupra plajei de la Mamaia, în fiecare iarnă, este extraordinară. Chiar şi în porţiunile în care nisipul se întinde pe lăţimi de zeci de metri, mai există martori care demonstrează pierderile cauzate de ape. În mai 2010, turiştii care au venit pentru a prinde reducerile de început de sezon au avut ocazia de a înota alături de nişte schelete metalice. Acestea erau resturile platformelor pentru salvamar. În 2009, ele fuseseră amplasate pe nisip, la 2-3 metri de linia ţărmului. După furtunile din februarie 2010, nisipul s-a „topit”, iar linia ţărmului s-a mutat la 1-2 metri în spatele platformelor salvamar, la care accesul se făcea, mai nou, direct din apă. (vezi foto pagina 1)
Conform datelor oficale, plaja Mamaia se îngustează, în fiecare an, cu aproximativ 2 metri

Hotelul Parc va dispărea în 20 de ani

Studiile desfăşurate au arătat că plaja Mamaia Sud este în curs de distrugere, din cauza  eroziunii puternice. Cea mai mică lăţime de plajă, situată la capătul sudic al staţiunii Mamaia, era la vremea la care au fost făcute studiile la doar câţiva metri de marginea unei construcţii comerciale, urmând ca această construcţie „să fie distrusă de valuri în mai puţin de 10 ani”.
În ciuda acestui pericol iminent, autorităţile nu au făcut mai nimic. La mai bine de cinci ani de la demararea demersurilor necesare apărării plajei, singurul lucru concret este un studiu făcut de specialiştii japonezi. Ei au analizat situaţia şi au avansat mai multe soluţii tehnice pentru apărarea plajelor Mamaia Sud şi Eforie. Mândrele autorităţi române nu au fost în stare să pună în aplicare planurile japonezilor, în schimb se află acum în situaţia organizării de noi concursuri pentru studii tehnice.
Conform aceloraşi studii, primele nume importante de pe lista distrugerilor sunt hotelurile Parc şi Dacia, care, fiind sunt situate la distanţe de aproximativ 40 m faţă de linia ţărmului (în 2004) erau programate a fi distruse „în cel mult 20 de ani”. Lucru care se pare că se va întâmpla, având în vedere lentoarea cu care se mişcă autorităţile.

Cauzele distrugerii plajei Mamaia

În urmă cu câteva mii de ani, Lacul Siutghiol era un golf al Mării Negre. Pe parcurs, aceleaşi mecanisme care au creat Delta Dunării au dus la depunerea unor importante cantităţi de nisip în dreptul acestui golf, până la închiderea completă a legăturii cu marea. În ultimii 50 de ani procesul de acumulare a fost inversat, nisipul începând să fie erodat. Motivele sunt multiple, construcţiile „Epocii de Aur” jucând un rol important în distrugerea plajei Mamaia. Extinderea digului din dreptul braţului Sulina a deviat sedimentele aduse de Dunăre către larg. Modernizarea şi extinderea portului Midia a avut acelaşi efect, determinând, în acelaşi timp, crearea unui curent marin circular, care deplasează nisipul, de la Mamaia, către Năvodari. Poluarea şi exploatarea iraţională a resurselor naturale au avut şi ele un rol, prin diminuarea stocurilor de scoici şi, implicit, a nisipului produs prin distrugerea cochiliilor. La toate acestea s-a adăugat şi creşterea nivelului mării, cu 1–3 milimetri pe an.