Menu

VIDEO - Van Oord şi Apele Române repară faleza şi lărgesc plajele, dar calcă în picioare patrimoniul României Recomandat

De mai bine de şase luni, la Constanţa se desfăşoară cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 25 de ani. La comanda Apelor Române, olandezii de la Van Oord au descins pe plajele Municipiului, pentru a realiza ample lucrări de apărare împotriva eroziunii. Operaţiunile se desfăşoară cu încălcarea tutoror normelor privind patrimoniul cultural al României – fără cercetări arheologice şi fără avize, în zone declarate ca situri arheologice.

Un articol de Răzvan PETRE

O ţară avem, şi ne batem joc de ea. Sub comanda Apelor Române, firmele care realizează lucrările de reabilitare a litoralului din zona Constanţa – Staţiunea Mamaia încălcă flagrant legislaţia privind patrimoniul cultural. Proiectul, care afectează o zonă comparabilă cu cea a unui tronson de autostradă, este executat fără cercetare arheologică preventivă şi fără avizele necesare. Milioane de metri cubi de pământ, nisip şi piatră au fost deja excavate, în perimetre declarate sit arheologic, sau în zonele de protecţie ale siturilor.
În timp ce firmele implicate bagă utilaje grele pe situri arheologice, autorităţile chemate să apere patrimoniul naţional dorm în front. Direcţia de Cultură ştie de abuz şi a avertizat Apele Române asupra problemelor, dar nu întreprinde nimic. Poliţia, care are deja o tradiţie în a acoperi abuzurile Apelor Române, tace. Iar specialiştii de la Muzeu, în loc să reclame modul scandalos în care se desfăşoară lucrările, au semnat un contract cu executantul proiectului.

Ce presupune proiectul?

Lucrările de protecţie şi reabilitare a zonei litorale a Municipiului Constanţa presupun o serie de intervenţii pe plajele şi falezele oraşului. Utilajele constructorului au intervenit pentru a reteza porţiuni din faleză. S-au executat diguri noi şi s-au refăcut cele existente. În câteva zone, pe fundul mării au fost amplasate diguri scufundate, care să diminueze forţa valurilor. De asemenea, spre sfârşitul lucrărilor se vor reînnisipa plajele din Constanţa şi Mamaia. Pentru această lucrare, constructorul a dragat un kilometru pătrat din fundul mării. Cum nisipul astfel obţinut nu a fost suficient, s-a solicitat şi s-a obţinut permisiunea de a mai draga încă un kilometru pătrat.

O lucrare penală

Proiectul de reabilitare a plajelor şi falezelor Municipiului Constanţa – altfel o iniţiativă necesară şi aşteptată de zeci de ani – a fost implementat dezastruos, de la bun început. Lucrările au fost demarate înainte de data la care fuseseră anunţate a începe – cu încălcarea flagrantă a legislaţiei. Constructorii au băgat utilajele pe plaje fără acord de mediu şi studiu de impact şi fără alte avize necesare. Scandalul a fost muşamalizat rapid, avizele de mediu fiind obţinute retroactiv – o chestie care numai în România e posibilă.
Dacă la capitolul „mediu”, problemele au fost reparate cum-necum, la cel privind patrimoniul cultural legislaţia a fost ignorată total.
Deşi legea menţionează că pentru proiectele de infrastructură este obligatorie efectuarea unei cercetări arheologice preventive, constructorul şi Apele Române au fentat această prevedere. De asemenea, s-a sărit şi peste faza descărcării de sarcină arheologică. Singura cerinţă îndeplinită – şi aceea mai mult de formă – a fost aceea a supravegherii arheologice. Care, însă, a fost făcută din birou, contrar regulamentelor şi logicii supravegherii unor lucrări. Pe lista autorităţilor care au comis aceste „scăpări” s-au înscris şi Ministerul Culturii şi Cominisa Naţională de Arheologie, care au fost de acord cu fentarea cercetărilor preventive.
Conform legislaţiei în vigoare, toate aceste încălcări ale legislaţiei constituie contravenţii şi infracţiuni, ce se pedempsesc cu amenzi de miliarde şi cu ani de temniţă. De exemplu, efectuarea de lucrări fără certificat de descărcare arheologică se consideră distrugere de monument istoric, fiind pedepsită conform legii penale.
Pentru toate aceste „scăpări”, într-o ţară civilizată s-ar fi sistat lucrările, iar cei responsabili ar fi adunat vreo sută de ani de puşcărie. Nu şi în România, unde lucrările merg înainte, fără ca vreunei autorităţi să îi pese de patrimoniul naţional.

ABADL şi Muzeul fentează legea patrimoniului

Conform legislaţiei, beneficiarul lucrării – Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral (ABADL) – trebuia să solicite Ministerului Culturii aprobarea unor cercetări arheologice preventive, încă dinainte de începerea proiectului. Reprezentanţii ABADL ştiau asta, dar nu s-au sinchisit de lege.
Tot conform legii, nicio lucrare de infrastructură nu se poate realiza fără aviz din partea Ministerului Culturii, prin intermediul Direcţiei de Cultură. Nici acest aviz nu a fost obţinut.
În continuare, ABADL a sărit cu totul faza descărcării de sarcină arheologică – certificatul de descărcare de sarcină arheologică fiind obligatoriu atât pentru emiterea avizului de mediu, cât şi pentru începerea lucrărilor. Aşadar, Agenţia de Mediu Constanţa a dat acord de mediu fără ca documentaţia cerută de lege să fie completă.
Fentarea legislaţiei s-a făcut cu largul concurs al specialiştilor din Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Aceştia au trimis Ministerului Culturii un memoriu din care rezulta că se află în imposibilitatea de a efectua cercetări arheologice în siturile subacvatice, propunând, în schimb, efectuarea supravegherii arheologice în timpul lucrărilor. În realitate, însă, circa 50% din lucrări vizează falezele şi plajele Municipiului Constanţa, care se află şi câte 30 de metri deasupra nivelului mării şi unde se pot face săpături. (vezi video la finalul articolului!)
În continuare, arheologii muzeului au intrat pe ştatul de plată al constructorului – firma Van Oord – pentru obţinerea avizelor vizând exploatarea nisipului. Acest contractat preliminar s-a transformat într-o colaborare de durată, care să arunce o umbră de legalitate asupra lucrărilor efectuate cu încălcarea legislaţiei privind patrimoniul. Conform Direcţiei de Cultură, colaborarea dintre Muzeu şi Van Oord este în derulare. Unul din modurile în care s-a concretizat aceasta a fost supravegherea lucrărilor. Aceasta, însă, a debutat într-un mod bizar: În loc să se deplaseze la faţa locului pentru a supraveghea prelevarea de probe, arheologii muzeului au stat bine-mersi în birou, iar Van Oord le-au livrat probe de nisip (despre care se presupune că ar proveni din siturile arheologice, dar care pot fi luate de oriunde), în care specialiştii au scormonit – evident, fără a găsi ceva. (foto - răspunsul Direcţiei de Cultură, în care scrie că ABADL nu a solicitat avizele necesare - click pentru a mări)

Cui îi pasă de vestigiile Mării Negre?

Încă din luna ianuarie, am adresat Direcţiei de Cultură Constanţa (DCC) solicitări prin care am încercat să lămurim situaţia. Din răspunsurile DCC reiese clar că în zona afectată de lucrările celor de la Ape se află mai multe situri arhelogice importante. Este vorba despre zone de locuire, vestigii şi situri identificate, epave şi alte elemente aparţinând epocilor greacă, romană, bizantină. Cum delimitarea acestor situri arheologice a fost dificilă, legiutorul a stabilit regim de protecţie pentru întreaga platformă continentală a Mării Negre. Toate siturile arheologice din zona Constanţei sunt trecute în grupa A – „de interes arheologic naţional”.
De asemnea, toată partea de est a Municipiului Constanţa – inclusiv faleza asupra căreia se intevine acum cu excavatorul – a fost zonă de locuire în ultimii 2000-3000 de ani. În zona peninsulară se găsesc ruinele cetăţii antice Tomis, înafara zidurilor fiind identificate asezări civile, necropole şi alte urme de locuire şi activităţi umane, mergând până la cultura Hamangia.
Din acest motiv, orice lucrare de infrastructură este imposibilă fără cercetare arheologică, în zonele din vecinătatea falezelor atacate acum cu excavatorul, la comanda Apelor Române. Pentru ridicarea unei case e nevoie de certificat de descărcare de sarcină arheologică, iar poliţiştii îi anunţă pe cei care îşi cumpără detectoare de metale că accesul cu acestea pe plajă se pedepseşte cu amendă penală de sute de milioane de lei. Aceste reguli se pare că nu sunt aplicabile şi celor de la Administraţia Bazinală Dobrogea Litoaral (ABADL).

Autorităţile dorm în front

Din răspunsul primit pe adresa redacţiei rezultă că Direcţia de Cultură a avertizat Apele Române încă din 2012 asupra faptului că în zona afectată de proiect se găsesc situri arheologice şi că este necesară obţinerea unor avize. Oficialii ABADL au ignorat acest avertisment şi au dat drumul lucrării, fără avizele necesare. Cu toate acestea, Direcţia de Cultură nu a mai întreprins niciun demers pentru a obliga intrarea în legalitate.
Lucrările fără aviz sunt efectuate la circa 200 de metri de sediul IPJ Constanţa, fără ca Poliţia Patrimoniu să ridice un deget. De altfel, IPJ Constanţa are deja o tradiţie în a închide ochii în faţa ilegalităţilor comise de ABADL. În urmă cu doi ani, am sesizat Poliţia Constanţa privind intrarea excavatoarelor ABADL peste zidurile sitului Ester Abad, din Cheile Dobrogei. Atunci, poliţiştii şi specialiştii muzeului şi ai Direcţiei de Cultură şi-au dat mâna pentru a scoate de sub urmărire penală pe oficialii ABADL, inventând motive pentru a clasa dosarul.

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate