Menu
Prev Next

Geoecomar a lansat programul ce permite avertizarea asupra pericolelor din Marea Neagră Recomandat

Marinegeohazard – proiectul cu care România se aliniază tendinţelor moderne în oceanografie

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GEOECOMAR) a demarat oficial aplicarea proiectului Marinegeohazard. Acesta vizează colectarea şi transmiterea în timp real a datelor referitoare la evenimente speciale din zona Mării Negre, cu potenţial a afecta viaţa şi activităţile umane. Realizarea proiectului se va întinde pe o perioadă de mai mulţi ani, iar, în momentul în care va fi definitivat, el va permite cercetătorilor din România şi Bulgaria să aibă acces la informaţii detaliate, legate de alunecările de teren submerse, cutremurele de pământ, fenomenele de tip tsunami etc. În acest fel, litoralul Mării Negre va fi inclus pe lista zonelor costiere monitorizate pentru prevenirea evenimentelor cu potenţial dezastruos, listă ce mai cuprinde Marea Mediterană şi ţărmurile atlantice ale Europei.

Un articol de Răzvan PETRE


Proiectul Marinegeohazard este condus de Geoecomar, managerul de proiect fiind chiar directorul general al Geoecomar – Gheorghe Oaie. Printre parteneri se află Institutul pentru Fizica Pământului, dar şi institutele de geologie şi de oceanografie ale Academiei de Ştiinţe a Bulgariei. Având un buget de peste şase milioane de euro, Marinegeohazard este un proiect transfrontalier, care vizează implementarea unui sistem de observaţii şi de avertizare, de pe urmă căruia să beneficieze România şi Bulgaria.

Cutremure, tsunami şi nu numai

Contrar părerii generale, create mai ales din cauza declaraţiilor aproximative ale directorului Institutului pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, proiectul Marinegeohazard nu vizează exclusiv cutremurele de pământ din zona Mării Negre. Aşa cum ne-a explicat Glicherie Caraivan, directorul Geoecomar Constanţa, în zona Mării Negre se pot produce mai multe tipuri de evenimente cu potenţial de a cauza pericol pentru viaţa şi activităţile umane. Ca exemplu, tsunami-urile pot fi cauzate de mai mulţi factori, ce variază de la cutremurele submarine, la alunecările de teren submerse şi la fenomene meteo extreme, ce pot duce la formarea valurilor gigantice.

Un proiect cuprinzător

Pentru a strânge informaţii complete despre fenomenele din zona costieră, proiectul Marinegeohazard propune implementarea unui sistem complex de colectare a datelor. Aşa cum ne-a arătat directorul Geoecomar Constanţa, se intenţionează amplasarea unei reţele de senzori, atât pe fundul mării, cât şi pe uscat. Pe uscat va fi amplasată, de-a lungul coastei şi până în Delta Dunării, o reţea de senzori DGPS (GPS diferenţial), cu ajutorul căreia vor fi monitorizate mişcările scoarţei terestre şi evoluţia sistemelor de falii.
În domeniul marin, senzorii ce urmează a fi amplasaţi sunt mai diverşi. Pe de o parte, este prevăzută o reţea de senzori seismici. Aceştia urmează a monitoriza activitatea seismică ce se înregistrează pe faliile sud şi nord-dobrogene, cunoscute a produce cutremure de mică adâncime, de o magnitudine semnificativă. Sunt vizate în special sistemul de falii din zona Şabla, care produce cutremure de magnitudini de 6-7 grade, o dată la 50-100 de ani şi falia Sfântul Gheorghe (din zona Tulcea – Delta Dunării), unde s-au produs câteva seisme de 5-6 grade pe scara Richter, în ultima sută de ani.
Pe lângă sesnzorii seismici, proiectul Marinegeohazard mai prevede instalarea pe fundul mării a unor senzori de presiune, care să dea alarma în cazul unor fenomene de tip tsunami. Acesta este tipul de senzori folosit pe scară largă în Pacific, care a permis monitorizarea evoluţiei valului seismic de la 11 martie, din Japonia.
În completarea proiectului vin şi o serie de balize de mari dimensiuni, amplasate la suprafaţa mării şi care vor măsura o serie de parametri meteorologici.
Toate informaţiile culese cu ajutorul reţelei de senzori şi instrumente vor fi centralizate la sediul Geoecomar Constanţa. Sistemul acesta va permite studii ştiinţifice cu un grad mare de precizie, precum şi o mai bună înţelegere a fenomenelor din zona costieră a Mării Negre. De asemenea, prin colaborare cu Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, cercetătorii români vor putea emite avertismente şi vor putea să pună în gardă autorităţile, în cazul unor situaţii extreme.

Supravegherea zonei costiere – o necesitate

Subiectul supravegherii zonelor costiere şi al avertizării populaţiei în caz de dezastru a fost în atenţia factorilor de decizie europeni de multă vreme. El a revenit în atenţia generală, odată cu evenimentele din Indonezia şi din Japonia. În aceste locuri, în 2004 şi în primăvara acestui an, au avut loc cutremure submarine puternice, care au produs tsunami-uri de proporţii. Dacă Oceanul Pacific este atent observat, iar japonezii au fost preveniţi asupra dezastrului şi instruiţi cum să se pună la adăpost, Oceanul Indian a fost considerat, până în 2004, a fi o zonă relativ sigură. Din această cauză, tsunami-ul din 2004 i-a luat pe nepregătite pe cei mai mulţi locuitori ai ţărmurilor din calea valului.
Datele istorice privind evenimente similare din trecut, precum şi amploarea pagubelor produse de aceste dezastre naturale au dus la conştientizarea necesităţii dezvoltării unei reţele de observaţii oceanice ample. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că fenomene de tipul celui petrecut în Japonia se pot produce oriunde în lume, motiv pentru care sistemele de avertizare asupra pericolelor trebuie extinse la nivel mondial.

Misterul tsunami-ului de la Balcic

În 2007, o serie de valuri de tip tsunami a lovit litoralul bulgăresc, între Balcic şi Kavarna. Timp de câteva ore, valuri puternice apărute de nicăieri, cu înălţimea de 2-3 metri, s-au abătut asupra ţărmului, provocând inundarea esplanadelor şi a unor imobile şi cauzând eşuarea unor ambarcaţiuni turistice şi de pescuit. Martorii au raportat turbioane, tulburarea şi înspumarea apei de mare. Valurile au afectat 150 de kilometri de coastă, dar au fost cele mai puternice în sectorul Kavarna- Balcic. Cum fenomenul nu a fost precedat de un cutermur, oceanografii bulgari au căutat explicaţia în altă parte. Iniţial, ei au estimat că valurile ar fi fost provocate de o alunecare de teren submarină, dar locaţia acesteia nu a putut fi determinată. Doi ani mai târziu, specialişti croaţi au venit cu o explicaţie alternativă. Ei au arătat că o furtună puternică ce s-a produs în largul Mării Negre în aceeaşi perioadă ar fi putut antrena o masă mare de apă – fenomen cunoscut sub denumirea de meteo-tsunami. Croaţii au demonstrat afirmaţiile lor cu date ştiinţifice clare şi au rulat o simulare pe computer, care a produs rezultate similare cu cele înregistrate pe coasta bulgară, în mai 2007. Cu toate acestea, lipsa unor înregistrări mixte – oceanografice şi meteorologie – face ca tsunami-ul de la Balcic să fie trecut, în continuare, cu „autor necunoscut”.
Aici intervine proiectul Marinegeohazard, care va face posibilă avertizarea populaţiei şi a autorităţilor privind riscurile unor fenomene severe, dar, mai mult de atât, va oferi ocazia ca fenomene de genul celui din 2007 să poată fi înţelese pe deplin.

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate