Menu

Granițele nimănui: Două puncte de trecere a frontierei, părăsite înainte de inaugurare. 12 milioane euro ar putea fi restituiţi UE! Recomandat

În sudul judeţului Constanţa, două şosele construite în urmă cu trei ani, cu 12 milioane euro, duc spre nicăieri. Drumurile, care pleacă din Dobromir şi Lipniţa, ar fi trebuit să traverseze graniţa şi să ajungă în Bulgaria, la Kainargea, respectiv Krushari, dar se opresc brusc în faţa unor grămezi de pietre, care blochează accesul. În cele două puncte de trecere a frontierei au fost amenajate birouri, din containere. La Lipniţa am găsit un paznic tocmit de Primărie:
Ce să fac, stau aici în câmp şi păzesc să nu se fure. Nu avem apă curentă şi nici energie electrică, păzesc cu lanterna. Mai vin din când în când maşini, oameni care nu ştiu că frontiera e închisă şi se întorc din drum. La Dobromir în schimb, nu păzeşte nimeni, doar poliţiştii de frontieră mai trec uneori în patrulare.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU, Călin GAVRILAŞ

Fostul ministru Baconschi: Inutil şi prea scump de întreţinut

Cele două şosele fac parte dintr-un proiect transfrontalier România-Bulgaria, în valoare de peste 12 milioane euro din care 84,5% vin de la Uniunea Europeană, 13% de la Guvernul României şi 2,5% de la bugetele celor două primării constănţene. Conform proiectului, cele două şosele ar fi facilitat traficul internațional de persoane şi de mărfuri şi ar fi avut şi o componentă turistică.
Iată că la trei ani după ce ar fi trebuit inaugurate, punctele de trecere a frontierei stau închise, motiv de îngrijorare pentru autorităţile centrale şi mai ales locale (Primăriile Lipniţa şi Dobromir) care, în calitate de lideri de proiect, riscă să dea toţi banii înapoi.
În timp ce fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) se lăuda cu acestă iniţiativă, au fost şi unii care s-au îndoit de oportunitatea acestor două drumuri, care unesc patru sate şi care se află la distanţă destul de mică unul de altul, dar şi de Vama Ostrov-Silistra. Fostul ministru Teodor Baconschi considera, într-un răspuns trimis Senatorului de Constanţa Nicolae Moga, că deschiderea celor două puncte de trecere nu se justifică şi presupune costuri financiare mult prea importante:
"La 12 decembrie 2011, MAI a precizat că după aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen va reevalua situaţia, în cooperare cu partenerii bulgari. Realizarea unor investiţii pentru deschiderea unor noi puncte de frontieră implică, pe lângă asigurarea infrastructurii punctului şi echipamentul necesar pentru efectuarea controlului la frontieră. Astfel, în timp ce administratorul punctului este responsabil pentru partea de infrastructură specifică oricărui punct de trecere de frontieră, autorităţile care îşi desfăşoară activitatea specifică în cadrul punctului, în speţă Poliţie şi Vamă, au obligaţia de a asigura personalul necesar şi echipamentele de control. Toate aceste aspecte sunt asociate cu costuri importante".

Proiectul a fost gândit prost

Şi totuşi, dacă proiectele sunt finalizate, de ce nu se deschid cele două puncte de trecere? Poliţia de Frontieră spune că nu sunt pregătite şi că ele au fost gândite pentru situaţia în care România ar fi aderat la Schengen şi nu ar fi fost nevoie de controale la frontieră. Aceeaşi explicaţie o găsea şi fostul vicepreşedinte al CJC, Cristinel Dragomir:
Ele aşa au fost concepute, la momentul în care au fost proiectate, orizontul de aşteptare de intrat în Schengen era aproape, între timp el s-a îndepărtat.
Reprezentanții Poliției de Frontieră au răspuns solicitării publicației noastre și ne-au explicat care este motivul pentru care, după mai bine de patru ani de la finalizarea lucrărilor la cele două drumuri transfrontaliere și la cele două puncte de trecere a frontierei, accesul este interzis, iar drumurile sunt închise:
„Menționăm faptul că, la acest moment, infrastructura celor două puncte de trecere a frontierei nu este conformă cu prevederile comunitare, existând deficiențe care nu permit desfășurarea activității poliției de frontieră. Autorităţile administraţiei publice implicate în implementarea și realizarea proiectelor au fost informate cu privire la deficienţele respective. Punctele de trecere a frontierei susmenționate vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurilor şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, conform reglementărilor comunitare în domeniu”, se arată în poziția Poliției de Frontieră.
Concret, conform anexelor HG 1016/2012, cele două puncte de frontieră trebuiau să aibă, printre altele:
„Două artere de control pentru fiecare sens plus o arteră pentru controlul amănunţit al vehiculelor şi TIR-urilor; zonă de întoarcere pentru vehicule în situaţia refuzului intrării; zonă separată pentru controlul amănunţit al vehiculelor, inclusiv al TIR-urilor; o încăpere pentru şeful punctului de trecere a frontierei; o încăpere pentru dispecerat, armament de serviciu şi pentru monitorizarea sistemelor de supraveghere video de la nivelul punctului de trecere a frontierei; o încăpere pentru biroul criminalistic şi intervievarea persoanelor, eliberarea de formulare (linia a II-a control documente) cu vizibilitate directă către fluxul de pasageri (linia de control, pe partea sensului de intrare); o încăpere pentru persoanele reţinute; o încăpere pentru solicitanţii de azil, într-o zonă securizată, cu acces la facilităţi de igienă (toalete, duşuri) cu amenajările corespunzătoare pentru o şedere de până la 20 de zile, cu supraveghere video pe holuri.”

Cine plăteşte pentru greşeli?

E clar că proiectul a fost gândit greşit, iar acum cineva trebuie să plătească pentru greşeli. Beneficiarii, cele două primării, nu dispun de fondurile necesare acestor investiţii suplimentare, aşa că au cerut bani Consiliului Judeţean Constanţa.
Am încercat să aflăm informaţii despre acest proiect de la Consiliul Judeţean Constanţa, care nu ne-a răspuns în termenul prevăzut de Legea 544/2011, privind accesul la informaţiile de interes public. Aşa că ne-am răspuns singuri la o parte din întrebări, bazându-ne pe documentele găsite pe siteul CJC.
Prin două adrese trimise în luna octombrie 2015, Primăria Dobromir a solicitat CJC 600000 lei (uitând să ia în calcul o bandă suplimentară a drumului-fapt observat şi consemnat de un funcţionar al CJC), iar primăria Lipniţa cere 530.000 plus 150.000 lei pentru construirea unei benzi de control amănunţit (fără ca în aceşti bani să intre preţul terenului şi dotările).
Primăria Dobromir cere tot de la CJC alţi aproape 505.000 lei, sumă considerată cheltuială neeligibilă în cadrul proiectului, în urma unui control efectuat de Ministerul Dezvoltării (oare pe ce s-au cheltuit aceşti bani?).
Iată cum CJC plăteşte cel puţin 500.000 euro, din cauza unui proiect gândit prost!

Primăriile nu au bani să întreţină drumurile şi punctele de trecere

Cu toate acestea, problemele tot nu s-au terminat. Noul primar al comunei Lipniţa, Florin Crăciun, ne-a confirmat că a primit de la CJC sumele solicitate, dar banii nu sunt suficienţi, pentru că nimeni nu s-a gândit că lucrarea are nevoie de un proiect tehnic, care costă la rândul lui! În plus, Crăciun consideră că este aproape imposibil pentru o Primărie precum Lipniţa să întreţină şoseaua şi punctele de trecere, obligaţie ce le revine în cadrul proiectului:
„Cele două puncte de trecere a frontierei nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică şi apă. Curentul e produs de un generator de mare putere, iar apa o aducem cu cisterna. Doar generatorul consumă 200 litri de combustibil pe zi, o sumă pe care noi nu ne permitem să o plătim. Ce să mai zic de lucrările de întreţinere a drumurilor. Pe de altă parte, trebuie să deschidem aceste puncte, căci altfel riscăm să dăm banii înapoi. Pentru comuna Lipniţa asta ar însemna falimentul!”.
Reprezentanţii primăriilor, Ministerului Dezvoltării, Poliţiei de Frontieră şi Consiliului Judeţean Constanţa s-au întâlnit şi au schimbat adrese în repetate rânduri, fără a ajunge însă la un consens.
Până când părţile se vor înţelege şi vor găsi şi banii, Primăriile Lipniţa şi Dobromir riscă să fie puse să plătească sume ce le-ar duce la faliment.

Povestea unui proiect inutil

Pe la sfârșitul anului 2009, Consiliul Județean Constanța, împreună cu primăriile Dobromir și Lipnița, puneau la cale un proiect transfrontalier cu omologii din Bulgaria, pentru construirea a două drumuri care să ducă la „diversificarea legăturilor între comunitățile şi economiile din zona de graniță România-Bulgaria şi participarea comună la dezvoltarea economico-socială”. Obiectivul general al proiectului venea într-un moment în care între cele două țări membre UE se derula „Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007–2013.”
Puse pe treabă, administrațiile locale Lipnița și Dobromir, principalii beneficiari ai acestui proiect, obțin în anul 2010 finanțarea obiectivului. Astfel, UE și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) cofinanțează un drum transfrontalier Dobromir-Krushari (Dobromir-Krushari Crossborder Road) cod MISETC 588, în valoare totală de 6.129.383,30 EURO și un drum transfrontalier Lipniţa-Kainargea (Lipniţa-Kainargea Crossborder Road) cod MISETC 579, în valoare totală de 6.080.205,70 EURO. În ambele proiecte Consiliul Județean Constanța apare ca partener, alături de Agenţia Naţională de Infrastructură Rutieră, Sofia – Bulgaria și de Municipalitatea din Kainargea.
Contractele de finanțare se semnează în anul 2010, moment când demarează și primele lucrări de infrastructură. Concret, primul proiect (Dobromir-Krushari) prevedea reabilitarea şi modernizarea a 15,82 km de drum în vederea „îmbunătăţirii accesului la infrastructura de transport în zona transfrontalieră şi facilitarea mobilităţii bunurilor şi persoanelor”. Drumul trebuia să pună în valoare și obiectivele turistice din zona de graniţă, cu „efecte benefice în dezvoltarea economico-socială a comunităţilor”. Termenul de finalizare a acestui plan era decembrie 2012.

Guvernul aprobă deschiderea, dar cele două drumuri rămân închise

Celălalt proiect, Lipniţa-Kainargea, presupunea reabilitarea şi modernizarea a 17,11 km de drum în vederea îmbunătățirii accesului la infrastructura de transport în zona transfrontalieră şi facilitarea mobilității bunurilor şi persoanelor. Drumul transfrontalier trebuia să conecteze localitățile Lipnița (România) şi Kainargea (Bulgaria) și să pună în valoare obiectivele turistice din zona de graniță. Termenul de finalizare era septembrie 2012, prelungit cu 6 luni până în luna martie, 2013.
La cele două proiecte de drumuri transfrontaliere s-au adăugat şi construirea și dotarea punctelor de trecere din fonduri ale celor două primării și din fonduri alocate de Consiliul Județean Constanța. Personalul urma să fie asigurat de către Poliția de Frontieră, iar administrarea continua să rămână în sarcina administrațiilor locale.
Conform notei de fundamentare a HG 1016/2012, „La finalizarea perioadei de implementare a celor două proiecte, 7 martie 2013 (Lipniţa) şi, respectiv, 20 decembrie 2012 (Dobromir), trebuie să se constate atingerea rezultatelor aşteptate, respectiv deschiderea circulaţiei publice a celor două drumuri transfrontaliere. În caz contrar, beneficiarii celor două proiecte riscă retragerea finanţării nerambursabile, situaţie extrem de gravă având în vedere valoarea mare a proiectelor şi bugetele limitate aflate la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale. Prin deschiderea punctelor de trecere a frontierei Dobromir–Krushari şi Lipniţa-Kainargea vor putea fi îndeplinite obiectivele celor două proiecte derulate la nivelul judeţului Constanţa”.
Și astfel, Guvernul României, prin această Hotărâre ( 1016/2012), aprobă deschiderea punctelor de trecere a frontierei Dobromir-Krushari şi Lipniţa-Kainargea pentru traficul internaţional de persoane şi de mărfuri. Doar că, la alineatul 2, se prevede că „Punctele de trecere a frontierei prevăzute la alin. (1) vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurilor şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră.”

 

 

 

 

 

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate