Menu
Prev Next
Ești victima abuzului și bătăii de joc a autorităților? Te invităm la Dezvăluiri LIVE pentru a-ți face cunoscute nemulțumirile. Contactează-ne pe Facebook pentru a programa emisiunea. Vei intra în direct prin telefonul tău cu cameră video, un cont de Skype (gratuit) și o conexiune internet. Emisiunile anterioare le vezi aici: facebook.com/ziarul.dezvaluiri/videos/

Inscripțiile de întemeiere ale cetăţii Troesmis, furate din România şi căutate de Interpol şi FBI Recomandat

Plăci antice de bronz, cântărind 200 de kilograme, sustrase de vânătorii de comori.

În urmă cu aproape două milenii, câteva dintre cele mai importante legiuni ale Imperiului Roman au fost trimise în Scytia Minor (Dobrogea de astăzi), pentru a menţine controlul în regiune şi pentru a o apăra pe aceasta de atacurile barbarilor vecini. Una dintre cetăţile în care au fost cantonate puternice forţe militare a fost cetatea Troesmis, ale cărei ruine pot fi observate şi astăzi în apropierea comunei tulcene Turcoaia. Sediu al celebrei Legio V Macedonica şi casă pentru trupe din legiunile I Italica şi mai apoi II Herculia, Troesmis a fost în ultimele două secole şi jumătate, una dintre ţintele predilecte ale vânătorilor de comori. În secolul XIX, companiile străine sustrăgeau fără ruşine vestigiile antice. Istoria se repetă şi în prezent, situl ignorat de autorităţi, fiind adesea vandalizat de infractori. În urmă cu 10 ani, bandele organizate au sustras două piese extrem de preţioase, plăci de bronz care conţineau legile oraşului Troesmis şi a căror valoare cultural-istorică este una inestimabilă. Această Constituţie a oraşului roman a fost scoasă fără probleme din România şi de atunci i s-a pierdut urma...

Un articol de Cristian CEALERA

 

FBI-ul a intrat pe fir

Autorităţile române nu au reuşit să oprească marele furt de la Troesmis. Din fericire, de curând au intrat pe fir agenţiile străine de stopare a criminalităţii, precum FBI şi Interpol, astfel că speranţele ca plăcile de la Troesmis să fie descoperite şi readuse în ţară sunt acum mult mai mari. Am încercat să aflăm mai multe despre stadiul anchetei şi am accesat baza de date National Stolen Art File (NSAF) din cadrul FBI. Investigatorii americani au descoperit că una dintre plăci a fost găsită în urma unor săpături legale, reuşind să obţină şi imagini ale acesteia. Cum anume a fost posibil ca această inscripţie  descoperită de arheologi (placa are 60 de cm înălţime şi cântăreşte peste 100 de kilograme) să fie sustrasă din sit înainte de a ajunge într-un muzeu, aceasta rămâne o întrebare care nu şi-a găsit încă un răspuns. Imaginile publicate de NSAF demonstrează că piesa respectivă reprezintă practic actul de naştere al oraşului roman. Din păcate, despre cea de a doua placă ce conţine se pare informaţii similare, nici măcar FBI-ul nu a reuşit să afle mai multe. În timp ce americanii sunt interesaţi de recuperarea tablelor de la Troesmis, autorităţile române se mulţumesc doar să alerteze Interpolul, aşteptând ca organizaţia de poliţie criminală transfrontalieră să dea de urma celor care au furat comorile de la Troesmis.

Cetatea a scăpat de barbari, dar nu şi de hoţii moderni

La începutul secolului II d.H, cele două plăci de bronz cu legile oraşului străjuiau se pare intrările cetăţii. Municipiu de rang doi, Troesmis i-a găzduit pe militarii Legiunii a V-a Macedonica timp de mai bine de jumătate de secol, între anii 107 şi 161 d.H. Izvorul antic Notitia Dignitatum ne relevă de asemenea faptul că în secolul IV, între anii 337 şi 361, aici se afla cantonată Legio V Herculia. Situl de astăzi aminteşte vag de marea cetate de altădată. Ruinele răzleţe sunt năpădite de bălării. Şantierul arheologic are trei părţi componente, Aşezarea Civilă datată secolele II-IV, aceasta fiind străjuită de Cetatea de Vest (sec 4-6) şi de Cetatea de Est (sec.V). Specialiştii sapă rar, pentru că statul nu alocă decât sume ridicole pentru cercetare sistematică. Nopţile sunt aliatele detectoriştilor care distrug istoria în tentativa lor de îmbogăţire rapidă. Ceea ce nu au putut face goţii sau herulii în
atacurile lor distrugătoare din veacul al treilea, sau hunii din secolul V, reuşesc infractorii pe care statul român pare să îi ignore.

Revolta musulmanilor

Mare parte din pietrele ce formau altădată o cetate au fost furate la sfârşitul secolului XIX. În 1882, o companie străină numită Desire More a luat în concesiune de la Imperiul Otoman o suprafaţă mare de teren în zona Turcoaia, iar aceasta conţinea şi situl arheologic. Străinii ar fi trebuit, conform contractului, să execute lucrări agricole. Nu s-au limitat însă la asta, ci au sustras cantităţi uriaşe de piatră din cetate, pe care au vândut-o ca material de construcţii la Galaţi şi Brăila. Când aceste fapte au fost descoperite, cei care au luat atitudine nu au fost nici membrii autorităţilor otomane şi nici reprezentanţii Comisiei Dunărene, ci etnicii musulmani care locuiau în zona Igliţa – Turcoaia. Aceştia s-au revoltat şi a fost nevoie de interveţie armată pentru ca situaţia să poată fi controlată.

Exodul inscripţiilor spre Occident

Marile puteri care controlau economia României şi Dobrogei în secolul XIX (înainte de războiul de independenţă) erau foarte interesate de vestigiile antice de aici. La adăpostul interesului lor pentru cultură, vesticii au sustras numeroase inscripţii şi de la Troesmis şi le-au trimis în marile muzee ale Vestului. În jurul anului 1860, nu mai puţin de 24 de inscripţii epigrafice de la Troesmis au fost trimise la Paris, patru dintre ele fiind ulterior publicate de marele istoric Theodor Mommsen, specialist în istoria imperiului roman. Între anii 1861 – 1867, o echipă condusă de istoricii Boissiere şi Eric Desjardins au ridicat din cetate 55 de inscripţii latine, pe care le-au trimis de asemenea în Hexagon. Istoricul român Grigore Tocilescu a salvat unele inscripţii dar a reuşit acest lucru distrugând zidurile antice, pentru că, la un moment dat, (prin veacul al cincilea) aceste piese epigrafice din secolele II - III erau folosite ca materiale la reconstrucţia cetăţii.

Comori recuperate... de alţii

La începutul acestui an, mai multe vestigii arheologice româneşti extrem de preţioase au fost recuperate în Vest de la diverse bande de infractori sau de la colecţionari particulari. A fost astfel găsit un tezaur de monede de argint de tip Koson, parte a unei comori de 2300 de piese sustrase între 2003 şi 2006 de pe situl Sarmizegetusa Regia. Acestea fuseseră scoase la vânzare în Germania şi cumpărate ulterior de un colecţionar american. Meritul aparţine tot investigatorilor străini, dar în presa noastră au apărut să se laude reprezentanţii poliţiei române, care au folosit tot felul de cuvinte preţioase precum „cooperare transfrontalieră” şi „colaborare în anchetă”. Multe alte comori au rămas însă pierdute. Este cazul unui alt tezaur de 25 de kilograme de monede Koson, al celor 5 scuturi regale de fier, al celor 11 brăţări spiralice de aur şi evident, al tăbliţelor de la Troesmis.

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0788059775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate