Menu

Amenajarea piscicolă Hazarlâc, pericol public şi motiv de încrâncenare politică

Primăria comunei Ciobanu se luptă să îndrepte efectele indolenţei fostului primar  Ioan Suciu

În perioada mandatului vechiului primar, Ioan Suciu, mai precis între anii 2000 şi 2004, comuna Ciobanu a devenit ţinta mai multor afacerişti de conjunctură dornici să se căpătuiască cu orice chip. Din păcate pentru comună, dar şi pentru locuitorii ei, plantarea acestor bişniţari în arealul pseudo-economic al localităţii nu a adus absolut nici un avantaj comunităţii, ba din contră, prezenţa acestora a declanşat o periculoasă escaladare a tensiunilor sociale. După anii ’90, exponenţii noii burghezii post comuniste au pus ochii pe tot ceea ce însemna luciu de apă, luând cu japca lacurile şi bălţile din toată ţara. Nemaiţinând cont de destinaţia iniţială a majorităţii acestor lucii de apă, aşa-zişii concesionari au transformat aproape totul în crescătorii de peşte, dând peste cap sistemul hidrotehnic naţional. Efectele acestor intervenţii au fost văzute şi simţite pe pielea lor de românii care au căzut victime inundaţiilor catastrofale din anii 2005-2006 sau cele din alţi ani.

Un articol Ştefan Doru COPOŢ, Andreea PAVEL

Un asemenea caz este cel prezentat de concesionarea dubioasă a bălţii Hazarlâc aflată în arondismentul comunei Ciobanu. Balta Hazarlâc, cu suprafaţă de 254 de hectare, a apărut în urmă cu aproximativ patruzeci de ani, în perioada comunismului, fiind destinată unui singur scop, strategic, acela fiind de amenajare hidrotehnică. Aflându-se în imediata apropiere a Dunării, inginerii hidrotehnicieni ai vremii au decis că era cazul să înfiinţeze în zona Ciobanu - Hârşova mai multe amenajări hidrotehnice menite să contracareze efectele unor inundaţii în perioadele de maximă viitură de pe fluviul Dunărea. Conform planurilor, amenajarea hidrotehnică Hazarlâc putea prelua un important surplus din revărsările apelor Dunării, totodată reuşind protejarea unor întinse suprafeţe de culturi agricole (mii de hectare) şi mai multe localităţi rurale din jurul bălţii, printre care şi comuna Ciobanu. 

Ignoranţa lui Suciu, recul în bugetul comunei

În anul 2002, pe vremea fostului primar al comunei Ciobanu, Ion Suciu, Compania Naţională Apele Române a trecut în administrare amenajarea hidrotehnică Hazarlâc către societatea Pestom.  În documentele Primăriei Ciobanu, balta apărea ca fiind concesionată de un anume Iulian Done, un fost şofer la Banca Turco-Română, cu domiciliul în localitatea Topraisar, din judeţul Constanţa. Timp de doi ani de zile primarul Suciu nu a fost deloc interesat de soarta bălţii şi a concesionarului ei, aşa că în toată această perioadă  Iulian Done nu ar fi plătit nici un sfanţ la bugetul primăriei Ciobanu, bani ce ar fi trebuit să reprezinte impozitul anual pe suprafaţa concesionată. După alegerile din anul 2004, când Suciu a pierdut în faţa actualului primar, Ion Tănase, concesionarul bălţii s-a grăbit să modifice statutul concesiunii, născocind un contract de asociere prin participaţiune între SC. Florom SA, societatea pe care o administra şi Compania de Administrare a Fondului Piscicol. Introducerea Companiei de Administrare a Fondului Piscicol în afacerea lui Done a fost făcută prin intermediul actului adiţional cu numărul 01/01.04.2005, acesta fiind anexa contractului de asociere prin participaţiune cu numărul 107/23.08.2004. Nici după combinaţia cu CAFP, Done nu s-a sinchisit să-şi plătească datoriile către bugetul Primăriei Ciobanu, acestea ridicându-se până în prezent la mai multe sute de milioane de lei.

Actualul primar, Ion Tănase, a încercat în numeroase rânduri să-l determine pe Dobre să-şi plătească datoriile către bugetul Primăriei Ciobanu, dar se pare că datornicul nu poate fi găsit nicăieri. Sediul declarat în actele firmei SC. Florom SA, care figura la o adresă din oraşul Constanţa, pe Bulevardul Ferdinand nr. 22, pare a fi sediu fictiv, deoarece toate adresele înaintate de Primăria Ciobanu se întorceau fără ca destinatarul să fie găsit. Ulterior, conform declaraţiei lui Ion Tănase, se pare că sediul firmei SC. Florom SA ar fi apărut într-un apartament de bloc, undeva în oraşul Hârşova. Nici acolo, oamenii primăriei Ciobanu nu au reuşit să-l găsească pe Done sau pe vreun alt asociat sau angajat de-al său.

Izgoniţi de pe propriile păşuni

Conform planului topometric al comunei Ciobanu, împrejurul bălţii Hazarlâc se află islazul localităţii, locul unde oamenii îşi duc la păşunat animalele. De mai multă vreme, între păstori şi concesionarul Done există un conflict făţiş. Done a făcut tot posibilul, uneori folosind chiar şi forţa, ca în jurul lacului accesul păstorilor şi animalelor lor să fie restricţionat şi ulterior interzis.  În condiţiile în care islazul şi locul de păşunat din jurul bălţii aparţin în întregime Consiliului Local Ciobanu, Dobre nu face decât să îşi exercite în mod abuziv dreptul de aşa-zis proprietar şi asupra malurilor bălţii concesionate. În mod normal el nu ar fi trebuit să-şi exercite dreptul decât asupra populaţiei de peşte din baltă şi asupra luciului de apă, dar nu asupra terenului dimprejurul concesiunii. Din cauza acestor abuzuri, Primăria Ciobanu l-a acţionat în instanţă pentru tulburare de posesie. Pe de altă parte, Done are grijă să agreseze constant crescătorii de animale din zonă, trimiţându-le pe cap continuu controale de la Garda de Mediu, inspectorii acestora împreună cu mascaţii sau alte forţe de ordine, distrugând în mod frecvent adăposturile pentru animale ale păstorilor.

Atac ecologic asupra bălţii

Aşa cum am pomenit la începutul acestui material, lacul Hazarlâc a fost prezvăzut să îndeplinească funcţia de amenajare hidrotehnică. În acest sens, lacul a fost prevăzut cu un sistem de vane şi de regulatoare de nivel menite să controleze permanent debitul şi nivelul apei în lac. De asemenea, de jur împrejurul lacului au fost construite maluri speciale, iar pentru prevenirea eroziunii produse de valuri, lacul a fost însămânţat cu stoloni de stuf. Ce a făcut Done? Ei bine, acesta a ierbicidat toată vegetaţia din lac sub pretextul că nu voia să crească şi să dezvolte peşte din specia crapului chinezesc. În acest mod, în lipsa stufului, malurile lacului s-au erodat, prăbuşindu-se în apă sub propria greutate. De asemenea, sistemul de regularizare a nivelului apei din lac a fost blocat, Done dorind să menţină un nivel constant crescut al apei în lac pentru ca populaţiile lui de peşte să se poată dezvolta în condiţii propice, iar profitul realizat din vânzarea peştelui să nu-i poată fi diminuat. Din cauza acestor lucruri, în perioada ploilor diluviene din anii 2005-2006, lacul Hazarlâc nu a putut să-şi îndeplinescă rolul pentru care a fost creat, adică cel de protecţie. Atunci s-au produs rupturi ale malurilor lacului din cauză că volumul de apă reţinut de lac, la care s-au adăugat precipitaţiile şi viiturile Dunării, a depăşit cu mult volumul calculat de rezistenţă al digurilor şi malurilor. La acest lucru s-a adăugat şi faptul că stăvilarele de pe lac nu au putut fi deschise decât târziu şi cu foarte mare efort şi din cauză că era neîntreţinute. Astfel au fost inundate localităţi întregi şi mii de hectare de teren agricol au fost acoperite de apă.

Locuitorii îl acuză pe vechiul primar

De când a fost concesionat lacul Hazarlâc prin intermediul combinaţiei dintre firma lui Dobre SC. Florom SA şi Compania de Administrare a Fondului Piscicol, adică din perioada mandatului de primar al lui Suciu Ion, acest grup „întreprinzător” nu a fost deloc înregistrat în registrele de contribuabili ale Primăriei Ciobanu. Aşa că această trecere cu vederea a afacerii Hazarlâc a lipsit bugetul comunei de sume consistente ce ar fi putut fi folosite pentru desfăşurarea unor programe şi proiecte benefice pentru comunitate. Câţiva locuitori ai comunei Ciobanu interpelaţi de reporterii noştri au declarat că vina în cazul de mai sus şi mai ales în ceea ce priveşte conflictul dintre păstori şi concesionarul Done aparţine în mare măsură fostului primar care ar fi trebuit să gestioneze mai atent această problemă şi ar fi trebuit să nu treacă cu vederea scutirea de la plata taxelor şi impozitelor a afaceristului Done.

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate