Cogealac, mai 2012. Un frumos panou cu stemele Uniunii Europene şi Guvernului României ţine să ne convingă că problema drumurilor din Cogealac a fost rezolvată încă din 2006. Chiar lângă el, drumul de intrare în comună e blocat de un morman de pământ, pe care două buldoexcavatoare îl tot răscolesc.  
Drumul este deviat pe o uliţă îngustă, plină de gropi, ce pare să se fi bucurat de asfalt, în vremuri pe care nimeni nu le mai ţine minte.
În centru, poţi să juri că te afli undeva în Kosovo, imediat după un bombardament: Gropi peste tot, strada primăriei blocată de o movilă de pietre. Chiar și clădirea primăriei stă să cadă, cu acoperișul găurit și planșeul de la intrare ce se va prăbuși într-o zi în capul vreunui nevinovat venit cu ceva treburi  la edilul șef.
Bate un vânt încăpățânat, care plimbă gunoaie în toate părțile, pe străzi și prin curțile oamenilor. Aflăm și cauza: peste tot, la marginile localității găsim munți pe gunoaie. Pesemne de-aia săracii oameni de la periferie și-au ridicat garduri înalte de plasă: vor ca din grădini să recolteze legume, şi nu gunoaie! Aflăm de la localnici că de ceva timp nici măcar apă nu mai au.

Un articol de Mihai Razvan ROTARU

Un milion de euro pentru materiale realizate în 1960 la bisericuţele de cretă de la Basarabi

Primăria Murfatlar are în plan să acceseze fonduri europene pentru realizarea unui muzeu al bisericuţelor de cretă rupestre de pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră. După 70 de ani în care a stat ascuns de ochii vizitatorilor şi s-a degradat continuu, monumentul, unic în România, ar putea fi inclus în circuitul turistic.
După ce a anunţat această intenţie, primarul Gheorghe Cojocaru a fost contactat de Amalia Manolescu Bilciurescu, care s-a oferit să vândă primăriei o colecţie impresionantă de fotografii, fişe, desene, planşe şi planuri, realizate de părinţii ei, arhitecţi de renume, care au participat la cercetarea bisericuţelor, în anul 1960.
Suma cerută: nici mai mult nici mai puţin de 1 milion de euro!

Mihai Răzvan ROTARU

Ordonanţa 124 îi obligă pe asistaţii social să-şi plătească datoriile, dacă mai vor ajutorul de la Stat

Începând cu 1 ianuarie 2012 a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 124, din 27 decembrie, 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. După articolul 16 se introduce un nou articol, cu următorul cuprins: „Începând cu anul 2012, pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile beneficiare au obligaţia să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”. Ordonanţa a stârnit reacţii controversate în rândul primarilor, care au fost scoşi la înaintare în vederea aplicării deciziei Guvernului. Mai precis, primarii sunt obligaţi să verifice care sunt persoanele ce nu şi-au achitat datoriile către administraţia locală şi, în cazul în care aceştia refuză, ori nu dispun de banii necesari achitării taxelor şi impozitelor, atunci edilii sunt nevoiţi să le suspende singurul venit pe care cei asistaţi îl au. Uşor de zis, greu de făcut.

Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Asasinatul, metoda ancestrală de rezolvare a diferendelor dintre locuitorii Deltei, este încă la modă

Lăsând deoparte imaginea feerică pe care o ştim şi cu care ne-am tot obişnuit a Deltei Dunării, imagine care, spre bucuria noastră, a început să fie intens promovată, vom aborda de această dată un aspect opus. Este vorba despre faţa ascunsă a Deltei, sau mai precis a locuitorilor ei. Bogăţiile Deltei, în special peştele, au devenit mărul discordiei pentru o anumită categorie de oameni de-ai locului, care pentru a-şi apăra teritoriile de pescuit sau braconat, uzează de tot ce le stă la îndemână, inclusiv de crimă. Nenumărate cazuri de asasinate petrecute în Deltă, multe din ele rămase ca de obicei fără autor cunoscut, au fost puse pe seama acestui aspect, al conflictelor dintre grupurile de braconieri. Nu trecem cu vederea şi faptul că în Deltă, izolarea şi labirinturile canalelor au pus la adăpost şi crime care nu au avut de aface cu braconajul. Există relatări ale unor oameni care confirmă situaţii în care Delta a fost locul unde şi-au găsit sfârşitul persoane incomode autorităţilor locale sau noii clase politice româneşti de după 1989, totul punându-se pe seama cunoscutelor accidente de vânătoare său pescuit. Mai jos amintim doar câteva cazuri care la vremea lor au şocat opinia publică şi au rămas nerezolvate.

 Un articol de Ştefan Doru COPOŢ

De la 1 noiembrie întră în vigoare noile prevederi incluse în Codul Rutier, privind cauciucurile de iarnă. Concomitent, buletinele de știri și minutele de publicitate de la radio și TV se umplu de reportaje și de reclame, toate menite să ne convingă că viața noastră ar fi imposibilă fără anvelopele de iarnă. Cu toate acestea, multe lucruri rămân nespuse despre aceste accesorii auto. Pe lista lucrurilor omise se regăsesc: motivația reală a introducerii acestei măsuri, eficiența cauciucurilor M+S în anumite condiii de vreme, sau faptul că o anvelopă de agest gen, dar de proastă calitate, are o eficiență mai mică pe zăpadă, decât un cauciuc all seasons de calitate bună.

Un articol de Răzvan PETRE

Update 28.10.2011: Actualizată lista lucrurilor care nu vi se spun despre cauciucurile de iarnă

În ultimii cinci ani, Dobrogea a devinit o adevărată Mecca a dezvoltatorilor de proiecte energetice din România, datorită Centralei Nucleare de la Cernavodă, reţelelor de transport al curentului electric (naţionale şi internaţionale) şi datorită parcurilor eoliene care au apărut la tot pasul. Paradoxal, acest lucru nu a adus bogăţie constănţenilor şi tulcenilor, banii fiind sifonaţi către alte locaţii, de către personaje controversate, care nu au nimic de-a face cu zona Dobrogei. Dintre aceste personaje, cel mai interesant este Daniel Gămălie. Acest afacerist bucureştean a reuşit, în doar câţiva ani, să apară în mai toate afacerile cu curent electric din zona Dobrogei. Abil ca un şarpe, Gămălie s-a insinuate în lista marilor beneficiari ai contractelor de întreţinere a reţelelor de electricitate. Primele mari proiecte eoliene au fost demarcate în Dobrogea sub atenta supraveghere a omniprezentului Gămălie, care continuă să joace un rol important în această piaţă aflată în plină dezvoltare. Ceea ce surprinde cel mai tare la acest personaj este că, deşi numele său apare într-o sumedenie de afaceri, despre el se ştie foarte puţin. Gămălie a făcut mari eforturi pentru a-şi ascunde urmele şi pentru a poza într-un constănţean get-beget, iar puţinii oameni care îndrăznesc să vorbească despre el sunt afacerişti locali, daţi la o parte de acest personaj controversat.

Un articol de Ştefan KOSTOFF

Justiţia română: pentru politicieni mumă, pentru ţigani ciumă

În data de 19 iulie a.c., în dosarul nr.1927/104/2011, aflat pe rolul Tribunalului Olt - Secţia Penală, instanţa de fond a avut de judecat cererea avocaţilor apărării lui Sandu Anghel, de invalidare a deciziei anterioare a completelor, constând în plasarea în arest preventiv, la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Craiova, ca urmare a cererii conţinute în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova (dosar 307/P/2011). Ministerul Public a cerut această măsură pe baza unor mărturii luate în cursul cercetării penale, mai precis în prima fază a acesteia, testimonii care, în opinia procurorilor, constituiau probe suficiente împotriva învinuitului, în susţinerea acuzaţiei de tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Ulterior, după ce absolut toţi martorii audiaţi de Poliţie şi Parchet şi-au schimbat declaraţiile, acestea devenind favorabile suspectului şi incriminându-l pe un minor, Parchetul a plusat, venind şi cu acuzaţia de „instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare”, adăugând, pentru că tot uitase să includă în prima intervenţie la instanţă!, şi „portul cuţitului, fără drept, în locuri şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viaţa ori integritatea corporală a persoanelor”.

Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
                  Paul PÂRVU

O reţetă europeană de succes: carnea de pasăre din Brazilia

Este sau nu de actualitate tema crizei alimentare iminente, pe plan mondial şi, implicit, în ţara noastră? Începând cu numărul trecut, ziarul DEZVĂLUIRI a demarat o amplă anchetă, pe această temă de mare impact la nivel global, într-o lume care la momentul actual îşi pune întrebări existenţiale grave, despre soarta sa pe termen scurt, mediu şi lung. Ne concentrăm, în demersul nostru jurnalistic, pe situaţia din Dobrogea, cu accent pe judeţul Constanţa. Ne propunem informarea, analizarea, sintetizarea şi exemplificarea fiecărui aspect al problemei abordate. De acestă dată, ne ocupăm de industria alimentară, exemplificând cu o afacere care pare a avea perspective de dezvoltare: procesarea cărnii de pasăre. La nivelul judeţului, singura fabrică procesatoare şi exportatoare de semipreparate din pasăre se află în Portul Liber Constanţa Sud-Agigea. Aceasta produce pentru consumul intern şi exportă circa 80% din marfă în Uniunea Europeană (Italia, Marea Britanie, Olanda ş.a.) Ca o specificitate, livrează preparate „halal” pentru comunitatea musulmană.

Un articol de Paul PÂRVU
              Ştefan Doru COPOŢ

Statul român a încheiat socotelile cu flota maritimă

Se încheie un capitol, în transporturile maritime româneşti, şi se deschide un subcapitol, în cele fluviale... CNM Petromin SA, cea mai mare companie maritimă a statului român, rezultată în urma divizării fostului IEFM Navrom, a trecut de la apă sărată, pe care a plutit în derivă în ultimele două decenii, la apă dulce. Cu numele, „palmaresul şi culorile”. Ca la fotbal… Cu marile  datorii şi micile creanţe, cu posibilităţi iluzorii de recuperare. Ca în toată economia naţională... Cu o navă maritimă arestată la turci şi alta care rugineşte la Agigea, sub sechestru asigurator. Ca-n „Dosarul Flota”... Cu un împingător fluvial, Pluton, activ, şi proiecte de a mai cumpăra barje autopropulsate, la Dunăre. Ca-n „Valurile Dunării”... Valuri pe care va pluti Petrominul, de azi înainte, după reorganizare, în urma insolvenţei declarate din 7 martie a.c. Cu un Consiliu de Administraţie dizolvat şi un „administrator special”, numit de AVAS.

Un articol de Ştefan Doru COPOŢ
               Paul PÂRVU

Grâul românesc este „furajer” la export şi „de cozonac” la import

An de an, o fantomă bântuie omenirea: spectrul mondial al foametei. Nici nu plecase bine, anul trecut... În România vestea este prinsă din zbor şi capătă proporţii naţionale  catastrofice. De fapt, producţia de cereale creşte din 2008 încoace, iar preţul la producător nu variază. Motivul pentru care este aruncată pe piaţă sperietoarea foametei şi minciuna cu calitatea slabă a grâului este cât se poate de mercantilă: odată etichetat ca „furajer”, grâul românesc poate fi exportat şi... reimportat ulterior, ca fiind de calitate superioară.

Un articol de Paul PÂRVU