Menu
Prev Next

Mănăstirile lui Teodosie distrug mediul și afectează monumentele istorice, cu sprijinul autorităților Recomandat

În mai multe rezervații naturale și zone protejate din punct de vedere istoric din județul Constanța au apărut în ultima vreme mănăstiri. Acestea au fost construite fără avize sau autorizații de construire, într-un dispreț total față de lege, de mediul natural și de trecutul istoric, de parcă Biserica este undeva deasupra legii. 

Am putea spune că Teodosie a brevetat și o metodă de lucru în aceste situații: se construiește mai întâi o biserică mică și toată lumea folosește termenul de Schit ca pe un eufemism. Apoi, pe blat, se începe ridicarea unei ditamai biserici din beton, în total dezacord cu mediul natural dar și cu nevoile locului. Spunem asta pentru că mănăstirile despre care vorbim au o medie de doi-trei călugări, iar în unele dintre ele starețul e singur!

Mănăstirea din Canaraua Fetii (Sf. Gherman) a fost ridicată în rezervația naturală în anul 2011, cu binecuvântarea IPS Teodosie. Călugărul Gherman Nicolae a reușit performanța ca într-o lună să construiască paraclisul, apoi s-a apucat de chilii. Ce a ieșit, puteți vedea în fotografii: o construcție care seamănă foarte bine cu o pensiune turistică, pe terasa căreia stau în permanență câteva șezlonguri.

După ce a fost refuzat de Agenția de Protecția Mediului, starețul a turnat betoane pentru o catedrală

După ce a construit ilegal în rezervație, Starețul Gherman a încercat să obțină aviz de mediu, dar Agenția de Protecția Mediului (APM) Constanța nu a acordat nicio „binecuvântare”, respingând cererile. „Pentru Schitul Sf. Gherman au fost eliberate Deciziile de respingere a solicitării acordului de mediu nr. 6868Rp/24.08.2015 pentru proiectul ,,Intrare în legalitate - Construire paraclis-stăreție D+P+M” și nr. 12965RP/29.11.2011 pentru proiectul „Construire biserică și anexe (chilii), amplasate în Băneasa, extravilan, sola 8, parcelele A766/1/1 și A766/1, beneficiar Nicolae Marius reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului”, se arată în răspunsul Agenției de Mediu.
Deloc afectat de refuz și fără frică de legi (să sperăm că există măcar frică de Dumnezeu), starețul s-a apucat recent să toarne betoane la fundația unei mari biserici ce se va ridica în aceeași Canara a Fetii (foto: ciclist.wordpress.com). Din păcate, până la această oră, eforturile noastre de a obține un punct de vedere din partea primăriei Băneasa nu au primit niciun răspuns.

Mănăstirea de la Hârșova (Prodromița) a fost înființată cu binecuvântarea IPS Teodosie în anul 2012, de călugărul Teofan Mandache, în rezervația naturală Canaralele de la Hârșova (ROSPA00177) și se suprapune parțial peste limita sitului Canaralele Dunării.

Fostul primar din Hârșova, Tudorel Nădrag, mergea la slujbe la mănăstirea construită ilegal la el în “curte”

Deși acolo există mai multe construcții (biserică, chilii) realizate în urmă cu câțiva ani, călugării au catadicsit abia în luna martie 2017 să ceară de la APM Constanța un aviz pentru eliberarea Deciziei Etapei de încadrare nr. 6354 Rp/13.03.2017 pentru planul: ,,Întocmire PUZ în scopul construirii unei mănăstiri cu hramul Icoana Maici Domnului Prodromița de la Muntele Athos; anexe cu dotări aferente; fântână; foișor; împrejmuire, parcare; racord la utilități: energie electrică, apă, canalizare, amplasat în oraș Hârșova, parcela A248/1, tarlaua 53, beneficiar Mandache Gheorghe, reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului”.
Așadar, uitând că minciuna este un păcat, călugărul Mandache Gheorghe/Teofan solicită aviz de la APM în anul 2017, pentru a construi ceea ce este deja construit de 4-5 ani! Din informațiile pe care le avem, Primăria Hârșova nu a acordat nicio autorizație pentru aceste lucrări, deși fostul primar al orașului, Tudor Nădrag, participa la slujbele religioase ținute aici și putea observa pe viu ilegalitatea construcțiilor.


Mănăstirea Hagieni a fost și ea construită fără respectarea vreunei legi. Situată la marginea rezervației naturale Pădurea Hagieni, construcția începută încă din perioada 2001-2002 este total ilegală, Agenția de Protecție a Mediului Constanța comunicându-ne că nu știe absolut nimic de existența ei.

Starețul de la Albești i-a blestemat pe angajații primăriei

Primarul din Albești, Gheorghe Moldovan, ne-a transmis că mănăstirea nu are nicio autorizație legală de a construi. De aceea, administrația locală a amendat așezământul cu 20.000 lei și l-a somat pe singurul călugăr de acolo, care este și stareț, să intre în legalitate. Ca răspuns la avertismentul primăriei, starețul Clement Crivanciuc a început să blesteme funcționarii instituției!
În loc să arunce cu blesteme, stareţul ar trebui să îi mulţumească primarului Moldovan că l-a iertat până acum, fiind complice la construcţia ilegală. Imaginile filmate la slujba de punere a pietrei de temelie ni-l arată pe primarul din Albeşti închinându-se cu pioşenie în spatele Arhiepiscopului Teodosie, făcându-se că nu vede construcţiile deja existente în perimetrul mănăstirii.


Puteți urmări filmul AICI 

Mănăstirea Sfântul Ioan Casian, situată pe raza comunei Grădina, a fost ctitorită în anul 2002, când perimetrul aparținea Primăriei Târgușor. Din 2004 încep să se construiască aici primele clădiri din piatră. În anul 2006 are loc sfințirea paraclisului de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Acum, mănăstirea are ridicate acolo mai multe corpuri de chilii, paraclisul și o biserică mare, încă neterminată.
Se pare că deși construcțiile erau ridicate, reprezentanții mănăstirii au încercat abia în anul 2008 să obțină din partea Agenției pentru Protecția Mediului Constanța (APM) un aviz pentru introducere în intravilan. Conform instituției, s-a eliberat adresa nr. 2563Rp/18.04.2008, prin care se comunică faptul că „planul: PUZ introducere în intravilan ansamblu mănăstiresc Sf. Ioan Casian”, amplasat în extravilanul comunei Grădina, localitatea Casian, nu mai face obiectul procedurii de mediu, având în vedere că lucrarea era deja executată, beneficiar Arhiepiscopia Tomisului”.

Aceasta este singura corespondență purtată cu APM de către reprezentanții mănăstirii. Putem concluziona că nu s-a emis niciodată autorizație de mediu pentru construcțiile ridicate, iar autorizația de construire nu are cum să existe.

Mănăstirea Sf. Ioan Casian este ridicată în rezervația geologică Masivul Cheia, în apropierea peșterii cu același nume. De când a fost construită mănăstirea, călugării au luat în stăpânire peştera, unde au amenjat un fel de altar, au umplut-o cu lumânări şi oficiază slujbe regulate: „De când dă căldura, facem slujbe de noapte în peşteră de două ori pe săptămână” (este declaraţia starețului Iustin pentru publicaţia Formula As).


Puteți urmări un film AICI

Stareţul acestei mănăstiri, care este şi fondatorul ei, ar trebui să se gândească la faptul că această intervenţie asupra unui mediu natural îl afectează iremediabil. Mai ales că părintele Iustin se pretinde cunoscător în domeniul peşterilor: „Eram foarte entuziast și dornic de a mă implica social, am fondat un club de speologie, <Origini Verzi>, care există și azi” (declarație pentru Formula As).

Ministerul Culturii spune că Peștera Casian a fost distrusă de călugări

Bătaia de joc în ceea ce privește Peștera Casian nu se oprește aici, căci micuța grotă este declarată monument istoric, înregistrat în Lista Monumentelor Istorice sub nr CT-I-s-B-02608. Peștera a fost locuită din neolitic și până în Epoca Medievală Târzie, trecând prin toate perioadele istorice, incluzând și perioade de locuire creștină, căci aici s-au adăpostit de-a lungul veacurilor mai mulți sihaștri. Mărturie stau două inscripții creștine și un o nișă pentru opaiț, săpate în piatră și datate în secolele X-XI. Numai că actualii stăpâni ai peșterii ignoră aceste dovezi istorice, inventând în schimb tradiții („Patul Sfântului Ioan Casian”, „Altarul Sfântului Ioan Casian”).


http://www.dezvaluiri.ro/reportaj/458-pestera-casian-la-cheremul-ignorantei-si-nepasarii-calugarilor

Ministerul Culturii dă un verdict crunt în ceea ce privește așezarea mănăstirii în acest loc și exploatarea iresponsabilă a peșterii: „Trebuie să menţionăm că astăzi construirea unei mănăstiri (în plină rezervaţie naturală) a afectat ireversibil şi integral sedimentele din peşteră - totul, până la rocă, a fost aruncat în exteriorul peşterii”. Dacă problemele cauzate de mănăstire în zonă, atât din punct de vedere al protecției mediului cât și în ceea ce privește distrugerea unui monument istoric, sunt cunoscute de autorități, de ce nimeni nu îi oprește pe acești oameni?

Mănăstire construită pe trei situri naturale și două arheologice

Mănăstirea din Rezervația Gura Dobrogei (Sf. Dionisie Exiguul) a fost construită în anul 2010, în imediata apropiere a Peșterii Liliecilor (comuna Târgușor), suprapunându-se pe o rezervație naturală și două situri Natura 2000. Nici istoria nu a scăpat neatinsă de avântul imobiliar al Arhiepiscopiei Tomisului, căci pe amplasamentul mănăstirii se aflau o necropolă și așezarea medievală Ester Abad.
Așezământul a fost ridicat fără niciun aviz de mediu sau certificat de descărcare de sarcină arheologică, implicit fără autorizație de construire, lucru confirmat chiar de către reprezentanții primăriei.
Ca și în alte cazuri, s-a construit un schit („Facem un mic schit aici, nu deranjăm pe nimeni. Înalt Prea Sfințitul nostru cunoaște pe toată lumea și o să obțină toate avizele necesare” ne spunea în august 2011 Maica Stareță), iar apoi a început construirea unei biserici mari, din betoane.


http://www.dezvaluiri.ro/exclusiv/476084-schitul-ilegal-de-la-pestera-liliecilor


Abia în anul 2012, mănăstirea a intrat în legalitate. Agenția de Mediu ne-a transmis că în cazul mănăstirii a fost solicitat și eliberat avizul Natura 2000 în anul 2012, pentru construirea schitului și anexelor.
Altfel spus, mănăstirea intră în legalitate după ce mediul și situl arheologic fuseseră afectate iremediabil. Între timp însă a fost construită o biserică mare, din beton. Nu ne este încă foarte clar dacă nu cumva această construcție nouă s-a realizat tot fără avize și autorizații.

Ministerul Culturii (anul 2007): Mutarea pe alt amplasament. Mănăstirea e tot acolo!

Mănăstirea Murfatlar a fost ridicată ilegal în anul 2006 pe dealul de cretă în care se află Bisericuțele rupestre, un monument unic ce este afectat de construcție. Ca și în celelalte cazuri, Arhiepiscopia a încercat, după ce a construit, să obțină avize de la Ministerul Culturii. Soluția găsită de reprezentanții ministerului a fost mutarea pe un alt amplasament.


http://www.dezvaluiri.ro/investigatii/investigatii/510956-video-manastirea-staretului-bataus-pune-in-pericol-bisericutele-rupestre-de-la-murfatlar

În 2009 a venit solicitarea Primăriei către Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Constanța, insistându-se pe același amplasament (lucru lesne de înțeles, de vreme ce mănăstirea exista deja și mutarea ar fi presupus dărâmarea așezământului). Direcția a trimis documentele la Comisia Monumentelor Istorice care însă... s-a abținut să se pronunțe (de ce oare?) și a solicitat ca situația să fie evaluată de o echipă de specialiști din care să facă parte și oficiali ai Ministerului Culturii.

Monumentul rupestru Murfatlar e în pericol

În 2011, această comisie a fost la fața locului și a stabilit: „Construcţiile vor fi realizate cu respectarea condiţiilor din avize şi acorduri, soluţiile de fundare fiind astfel alese încât presiunile pe terenul bun de fundare să fie reduse la minim, suprastructura fiind realizată din materiale uşoare, moderne, cu respectarea exigenţelor prevăzute în sistemul calităţii în construcţii. Se recomandă: proiectarea unui sistem de drenare şi dirijare a apelor pluviale în direcţia opusă amplasamentului bisericilor rupestre, reţelele edilitare care vor deservi ansamblul mănăstiresc vor fi montate în canale de protecţie”.
Aceste recomandări nu țineau loc de avize și de autorizați de construire, documente ce trebuiau obținute ulterior.


Puși în fața unor astfel de cerințe (niciuna nu era îndeplinită în acel moment și nici în prezent), reprezentanții Arhiepiscopiei au abandonat dialogul instituțional și, conform proverbului „Câinii latră... Călugărul trece” și-au văzut de treabă și au continuat să construiască așa cum i-a tăiat capul: gardul de împrejmuire este extrem de greu, căci e improvizat din olane puse una peste alta și presează atât de tare pe substrat încât dealul de cretă a început să o ia la vale, sistemul de scurgere este un șanț prin pământ, iar apa se infiltrează peste tot. Și ca să fie treaba completă, călugării și-au amenajat o grădină de legume pe care o irigă, chiar deasupra bisericuțelor, deși se cunoaște faptul că apa este cel mai mare inamic al inscripțiilor în cretă din interiorul bisericuțelor rupestre. Este inutil să adăugăm că nici această mănăstire nu are autorizație de construire.

Garda de Mediu, o instituție inutilă?

Dorind să vedem dacă pe reprezentanții Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu îi interesează problema construirii ilegale a unor schituri și mănăstiri, am solicitat câte un punct de vedere pentru fiecare caz.
Singurul caz verificat de reprezentanții Gărzii de Mediu (instituție cu atribuții de control) este cel al schitului Prodromița – Hârșova. Acolo s-a constatat lipsa Acordului de Mediu pentru construcțiile care erau deja ridicate în proporție de 80%. În consecință, inspectorii au amendat schitul.
Pentru celelalte cazuri de construcții ridicate fără niciun aviz, acord sau autorizație, Comisariatul Județean Constanța ne-a comunicat că nu s-a făcut nicio verificare!


Mihai Răzvan ROTARU
Călin GAVRILAȘ

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0788059775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate