Menu
Prev Next

Poliția Română – Fabrică de infractori. Campania privind „metoda Accidentul” a crescut numărul înșelăciunilor cu 85% Recomandat

Metoda „Accidentul” – escrocherie cvasi-necunoscuta până prin anul 2012 – a devenit în ultimii ani infracțiunea de înșelăciune cea mai frecventă. Numărul cazurilor noi a sporit vertiginos, după demararea de către Poliția Română, în 2013, a unei campanii de informare pe acest subiect. Mai mult, așa cum arară chiar statisticile Poliției, în doar un an de la lansarea campaniei, numărul total al infracțiunilor de înșelăciune aproape că s-a dublat. Practic, mesajele poliției au creat, peste noapte, o promoție de circa 10.000 de escroci.

Un articol de Răzvan PETRE

O campanie de care era nevoie - și nu prea

Statisticile Poliției Române sunt elocvente: Înainte de demararea campaniei de informare, în România se înregistrau anual 8.000 – 9.000 de infracțiuni de înșelăciune. Pentru 2010, avem 9.250 de cazuri. În 2011 – 8.006 de cazuri de înșelătorie. În 2012 – 7.430 de cazuri. După cum se vede, numărul total de infracțiuni de înșelăciune e pe un trend descrescător, cu 30% mai puține decât maximul istoric, atins în perioada 2007-2008 (când figurează în statistici cca. 10.500 de cazuri pe an).
La finele lui 2012 debutează ampla campanie de informare a Poliției Române, mai întâi sub forma unor comunicate de presă și interviuri date de purtătorii de cuvânt ai Inspectoratelor. Ziarul Gândul titrează, în 23 ianuarie 2013: „Atenție la METODA ACCIDENTUL, ultima modă printre hoți”. Anterior, în 2012, articole de presă pe acest subiect sunt aproape inexistente.
În 31 iulie 2013, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) lansează campania „Un telefon numit Accidentul”. E invitată presa, la eveniment sunt prezenți Alexandru Arșinel și primarul de la acea vreme al Sectorului 4, Popescu Piedone. Încurajată de succesul de imagine al campaniei, Poliția Română demarează și alte acțiuni de informare. În 2013 relatam despre periodicul „Poliția Impact” al IPJ Constanța, în care am găsit descrise, sub titlul agramat „Fi-ți vigilenți când persoane necunoscute vă bat la ușă”,  și alte metode a înșela bătrânii: Metoda „Termopanul”, metoda „Rude în străinătate”, metoda „pomana”, sau „oala de inox”. (click pentru a accesa articolul)

Fabrica de infractori

Rezultatul campaniei de informare se vede aproape imediat. De la 7.430 de cazuri de înșelăciune (2012), se ajunge la 8.526 în anul 2013, iar în 2014 – când deja campania de informare ajunsese în toate ziarele și la toate televiziunile – la 13.684 de cazuri!
Anterior campaniei, înșelăciunile erau în scădere, cu 500-1.000 de cazuri pe an. După demararea campaniei de informare, numărul lor crește, în mai puțin de doi ani, cu peste 6.200 de cazuri – mai mult de 84% – una din cele mai mari creșteri a ratei infracționalității, pe orice segment, din toată istoria recentă a Poliției Române.
Legătura dintre campania de informare și numărul mare de cazuri noi e cât se poate de clară. Trendul se inversează imediat după debutul campaniei. Iar numărul uriaș de cazuri noi nu poate fi atribuit unei cauze naturale (repatrierea infractorilor, criza economică ce deja trecuse, sau faptul că „infractorii vorbesc între ei”, așa cum opina un polițist citat într-un ziar central). Logica lucrurilor ar fi fost ca numărul escrocilor să scadă – așa cum se întâmpla anterior campaniei de informare – pe măsură ce Poliția arestează pe unii dintre ei. Și cu toate acestea, numărul infracțiunilor aproape că se dublează, locul escrocilor arestați fiind luat imediat de o promoție nouă și mult mai numeroasă de escroci de ocazie, creați chiar de campania de prevenție a Poliției...

Chestorul Tobă minte și bagă gunoiul sub preș

La finele lui 2014, Direcția de Statistică din cadrul IGPR consemnează dezastrul. Numărul uriaș de cazuri noi fac ca înșelăciunea să devină al patrulea cel mai frecvent tip de de infracțiune constatată de Poliția Română și, alături de numărul uriaș de furturi înregistrate în 2014, împinge rata criminalității la un nivel-record. De la un număr mediu de 1.462 de infracțiuni la 100.000 de locuitori în 2013, se ajunge în 2014 la o medie de 1.799.
În mod normal, la aceste cifre statistice, toți angajații Direcției de Prevenire ar fi trebuit dați afară, dacă nu chiar dați pe mâna procurorilor, pentru dezastrul pe care îl patronau. Ei au totuși o scăpare: Criminalitatea în creștere nu cadra cu imaginea pe care și-o cultiva generalul „Izmană” – Gabriel Oprea. Prin urmare, intră în scenă mincinosul de serviciu, chestorul Petre „Apud” Tobă – șeful Poliției Române și protejatul lui Oprea.
Bilanțul IGPR pe 2014 este prezentat în cadru festiv. La eveniment participă toată „gașca veselă” a instituțiilor de forță: Laura Codruța Kovesi, Florian Coldea, prim-procurorul Tiberiu Nițu, ministrul Gabriel Oprea. De la tribună, Petre Tobă dă glas unui șir incredibil de minciuni (asupra căruia vom reveni într-un articol ulterior). Criminalitatea în creștere alarmantă e întoarsă pe dos și prezentată ca fiind în scădere. Din statistici sunt alese exact acele capitole la care sunt sunt vizibile mici îmbunătățiri. Despre creșterea uriașă a numărului infracțiunilor de înșelăciune – nici un cuvânt. Toate sunt bune și frumoase, toată lumea aplaudă.

Campanie pentru infractori

După cum arată datele statistice, Poliția Română derulează campanii de informare a publicului larg, dar mai ales a infractorilor. Cum majoritatea persoanelor de vârsta a III-a nu au cont de Facebook sau acces la internet, campaniile derulate on-line au avut eficiență aproape zero în rândul lor. În schimb, potențialii infractori au fost pe fază și au putut afla, direct la sursa cea mai de încredere – Poliția Română – ce metode au folosit alții pentru a-i înșela pe bătrâni. Tot din mediul on-line și din presă au aflat despre tentative eșuate de înșelăciune, despre unde au greșit cei ce au fost prinși și ce trebuie să facă pentru a-și perfecționa tehnica.
Deși nu au recunoscut oficial dezastrul de PR care a fost campania împotriva „metodei Accidentul”, polițiștii și-au învățat și ei lecția. După 2014, au făcut eforturi pentru a-și direcționa mai bine mesajul. În prezent, se organizează campanii de informare în cluburile de bătrâni, în zonele rurale etc. În paralel, poveștile de viață ale celor escrocați au ajuns (începând cu anul 2015) la emisiuni de genul celei a lui Cătălin Măruță, care au un public mult mai mare în rândul grupului-țintă, decât, de exemplu, pagina de Facebook a Poliției Române.
Însă răul a fost deja făcut. Presa continuă să prezinte noi cazuri și modul de operare al infractorilor, iar reprezentanții IPJ-urilor fac adesea același lucru, rămași în inerția campaniei anti-„Accidentul”. Deși în scădere față de vârful din 2014, numărul infracțiunilor de înșelăciune s-a stabilizat în ultimii doi ani în jurul cifrei de 10.000 de cazuri noi pe an, fiind în continuare cu 30% mai ridicat față de cele 7.430 de cazuri raportate în 2012 – înainte de campanie.

Campania „Accidentul” devoalează haosul din Poliția Română

Unul din motivele pentru care campania „Accidentul” s-a transformat rapid într-un fiasco a fost acela că în Poliția Română domnește haosul. Șefii de inspectorate sunt numiți politic, rotiți pe funcții și plimbați dintr-un colț în alt altul al țării în funcție de zona în care e mai puternic grupul de interese (politice, securistice sau mafiote) din spatele lor. Autoritatea Inspectoratului General asupra celor județene e inexistentă, fiecare șef de inspectorat face și zice orice vrea, știind că poate interveni peste capul șefului său ierarhic – direct la minister – sau că cel care e azi șef la IGPR poate fi mâine detașat la Cucuieții din Deal, dacă se schimbă guvernul.
Efectul acestei abrambureli s-a văzut cel mai bine cu ocazia campaniei „Accidentul”. La nivel central nu a existat nicio strategie de comunicare, nici măcar un set de reguli pentru informațiile destinate publicului. Purtători de cuvânt ai unor inspectorate județene sau comisari de la secții municipale ale poliției anti-fraudă s-au trezit dând interviuri în ziarele centrale. Unele inspectorate au organizat campanii din ușă-în-ușă. Altele, mai șmechere, au tocat bani buni pe clipuri de promovare a campaniei. Pagina de Facebook a Poliției Române a distrubuit clipul IPJ Dolj, iar în Comuna Vulturu din Vrancea șeful de post și-a făcut propriul filmuleț de informare – adresat probabil miilor de bătrânei din Vulturu care în loc să dea de mâncare la porci și găini, stau non-stop pe Facebook și YouTube. Unii polițiști au mers pe varianta unui minim de informații – ca IPJ Constanța, care a subliniat că „reprezentanții instituțiilor publice nu solicită bani pentru a soluționa o speță de natură penală” (n.r. – Mai ales în România, unde așa ceva nu se întâmplă niciodată!) Alții au venit cu idei grozave pentru cei care voiau să pună în aplicare metoda „Accidentul” dar nu știau cum să dispară cu banii, fără a putea fi identificați. Șeful de post din Vulturu, de exemplu, îi avertizează pe concetățeni că infractorii pot folosi mașini cu numere de înmatriculare din alte țări. Pentru bătrâni informația asta e inutilă – pentru că dacă se ajunge ca infractorul să vină să ridice plicul cu bani, asta însemnă că ei deja au căzut în plasa escrocului. Pentru infractori, însă, e o idee foarte bună – nu mai trebuie să te complici cu transfer bancar, sunt suficiente două numere furate de la o mașină din străinatate (că doar nu o să ceară moșulică să îți verifice talonul...)


Dacă este să găsim o parte oarecum bună în această abrambureală ea este că polițiștii au avut mai multe cazuri facile de rezolvat. Așa cum stau dovadă numeroasele articole publicate în ultimii ani, creșterea vertiginoasă a numărului înșelăciunilor prin metoda „Accidentul” poate fi atribuită indivizilor fără niciun căpătâi, care au aflat despre metodă de la televizor sau din comunicatele poliției și au zis să își încerce norocul. Nefiind infractori profesioniști, mulți dintre aceștia au fost depistați ușor. Prin urmare, dublarea numărului de înșelăciuni nu a însemnat numai câteva mii de români țepuiți, ci și tot atâtea ocazii de promovare facilă – pentru polițiști.

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0788059775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: redactia@dezvaluiri.ro

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate