Teorii apocaliptice, demontate de specialiştii constănţeni

Într-un interviu dat săptămâna trecută, directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, afirma că în Marea Neagră se pot produce tsunami-uri şi că date istorice pe care le deţine atestă faptul că acest tip de fenomen ar fi responsabil pentru distrugerea cetăţilor antice Callatis şi Histria. Mai mult, Mărmureanu avertiza asupra posibilităţii, în caz de cutremur, a unui fenomen şi mai periculos, şi anume revărsarea pe ţărmul Mării Negre a unor importante cantităţi de hidrogen şi de acid sulfuric, care ar pârjoli totul în cale.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU, Răzvan PETRE

Teoriile fanteziste ale lui Mărmureanu au fost demontate de directorul Institutului Geoecomar şi de specialiştii Muzeului de Arheologie din Constanţa. Potrivit arheologilor, nu există nicio dovadă în sensul producerii vreunui tsunami în cetăţile antice de pe ţărmul românesc. Cât despre mareea de hidrogen şi acid sulfuric invocată de Mărmureanu, aceasta nu se va produce, în primul rând, pentru că aceste substanţe nu există în Marea Neagră. Deşi nu se sfieşte să creeze panică şi să sperie turiştii cu asemenea afirmaţii, Mărmureanu nu a contactat nicio autoritate din domeniul protecţiei civile, pentru a preveni producerea dezastrelor invocate în interviul său.

Cetăţile antice au fost inundate lent, în urma creşterii nivelului mării în sute de ani

Arheologii Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa îl contrazic pe Mărmureanu: nu a existat în antichitate niciun tsunami în zona Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa). E adevărat că perimetre largi ale cetăţilor antice au fost inundate, dar nu din cauza vreunui tsunami, ci în urma ridicării lente, în decursul a sute de ani, a Mării Negre, fenomen numit transgresiune marină. Cercetătorul Livia Buzoianu, de la Muzeul de Istorie din Constanţa, care a studiat aceste fenomene, ne-a spus că ele au fost înregistrate în aşezările antice Callatis (zona digului de est), Tomis (în dreptul Cazinoului şi al Edificiului roman cu mozaic, unde se afla portul antic al cetăţii) şi Histria (digul de larg).
Aceste mişcări lente de înaintare (transgresiune) şi retragere (regresiune) ce au avut loc în Marea Neagră au produs unele schimbări de contur şi relief. Dar ele au fost fenomene ce s-au produs de-a lungul sutelor de ani. „Spre exemplu, în urmă cu nici 100 de ani, s-a prăbuşit în mare o stradă din Constanţa, Piaţa Ovidiu, fără să fie consemnat vreun tsunami. Ea se numea Strada Cărămidari, iar acum este în mare”, a adăugat Livia Buzoianu.
Dacă vorbim de cutremure, izvoarele literare antice consemnează foarte puţine fenomene de acest gen în zona Mării Neagre. Cele mai multe cutremure documentate în antichitate au avut loc în Marea Mediterană şi în special în zona strâmtorii Bosfor şi la Constantinopol.
Un singur cutremur catastrofal este menţionat în Marea Neagră, în al doilea sfert al secolului I, î.Ch., pe actualul teritoriu al Bulgariei, la Kavarna. În urma acestui cataclism, oraşul antic a fost distrus.
Cel mai puternic argument arheologic împotriva teoriilor fanteziste lansate de Mărmureanu este lipsa izvoarelor istorice. Tomis, Callatis, Histria erau toate oraşe ocupate de greci şi de romani – reprezentanţi ai unor civilizaţii avansate, care au lăsat pe aceste meleaguri nenumărate dovezi scrise ale evenimentelor care le-au marcat existenţa. “Dacă, prin absurd, s-ar fi produs (n.r. - la Callatis, sau la Histria) o catastrofă de genul unui tsunami, ar fi trebuit să apară cel puţin o inscripţie care să fi amintit de un astfel de cataclism... O inscripţie cu un mesaj de genul: - A venit apa peste noi!”, e de părere directorul Muzeului de Istorie din Constanţa, Gabriel Custurea.

Apocalipsa după Mărmureanu – imposibilă din punct de vedere ştiinţific

Ipoteza unei revărsări de hidrogen şi de acid sulfuric asupra litoralului românesc a fost prezentată de Gheorghe Mărmureanu ca fiind un pericol mai mare decât cel al unui val tsunami, în sine. Pentru a afla mai multe detalii despre posibilitatea producerii unui asemenea fenomen, l-am contactat pe Glicherie Caraivan, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GEOECOMAR Constanţa. Acesta ne-a explicat că în Marea Neagră nu există zăcămintele de hidrogen şi de acid sulfuric despre care vorbea Gheorghe Mărmureanu. În schimb, există, la adâncimi de peste 100 de metri, cantităţi impresionante de hidrogen sulfurat (cunoscut şi ca acid sulfhidric – H2S) şi de metan, produse din organismele moarte. ”Acestea se depun pe fundul mării, unde bacterii anaerobe le descompun, producând hidrogen sulfurat, metan şi amoniac. În lipsa curenţilor verticali, care să împrospăteze apele, aceste gaze rămân dizolvate în straturile din adâncul Mării Negre”, ne-a declarat Caraivan.
Aşa cum a arătat directorul Geoecomar, Marea Neagră are un regim special, schimbul de ape între stratul superior (care scaldă litoralul) şi cele de adâncime fiind foarte limitat. Din această cauză, gazele nocive se acumulează pe fundul mării. În acelaşi timp, această stratificare împiedică apele cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat să iasă la suprafaţă şi să provoace cataclisme. ”Singurul caz în care aceste ape ar putea ajunge la suprafaţă ar fi acela al unei alunecări de teren subacvatice, care ar putea fi indusă şi de mişcările seismice” a declarat Caraivan. În această situaţie, s-ar putea crea curenţi verticali, ce ar putea ajunge la suprafaţă. Caraivan a dat exemplul Canionului Viteaz (canion subacvatic situat la 60 km în larg de Constanţa), unde au fost evidenţiate astfel de alunecări de teren, fără însă a fi semnalate efecte negative la suprafaţa mării. ”Dar, chiar în cazul în care s-ar produce un asemenea fenomen catastrofic, efectele ar fi locale şi s-ar resimţi la mare distanţă de ţărm, la marginea platoului continental”, a mai adăugat directorul Geoecomar.
În dreptul litoralului românesc, platoul continental se extinde sub apa mării, până la 30-100 de kilometri de ţărm.

Mărmureanu se face că îi pasă

În interviul televizat de săptămâna trecută, Gheorghe Mărmureanu a afirmat că, la presupusul tsunami din 1901, la Mangalia nu au fost victime pentru că ”era martie şi nu era nimeni la plajă”. El a adăugat că, la un tsunami viitor, însoţit de revărsări de acid şi de hidrogen, ar putea fi multe victime. Aceasta nu a fost prima dată când directorul Institutului pentru Fizica Pământului (INFP) lansează teorii senzaţionaliste, cu potenţial de a provoca panică .
Pentru a afla cât de mult se preocupă Mărmureanu de siguranţa localnicilor şi a turiştilor de pe Litoral, am contactat o serie de instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei civile. Fără nicio excepţie, reprezentanţii acestor instituţii au afirmat că nu au fost contactate de nimeni de la INFP. Practic, deşi Mărmureanu vorbeşte de mai bine de doi ani despre tsunami-uri la Marea Neagră şi despre faptul că INFP va implementa un sistem de avertizare, nimeni din Institutul pe care îl conduce nu a ridicat un deget pentru protejarea cetăţenilor.

Sistem de avertizare pentru tsunami, mulţumită Geoecomar

De ceva timp, Gheorghe Mărmureanu ne anunţă că institutul său va implementa un sistem sofisticat de avertizare în caz de tsunami, proiectul fiind realizat împreună cu parteneri din România şi din Bulgaria, iar datele urmând a fi centralizate la observatorul seismic de la Eforie. Această informaţie seamănă mult cu un banc de la Radio Erevan: Proiectul nu este al INFP, ci al Geoecomar, iar datele nu vor fi centralizate la Eforie, ci la sediul Geoecomar din Constanţa. De altfel, aşa cum ne-a declarat chiar directorul Geoecomar, Glicherie Caraivan, institutul său este liderul de proiect, specialiştii INFP fiind cooptaţi datorită experienţei lor în materie de cutremure. Caraivan a mai adăugat că proiectul vizează poziţionarea unor senzori pe fundul mării, iar anul acesta urmează a fi demarată faza de achiziţie a echipamentelor, care vor fi amplasate cu ajutorul navei de cercetare a Geoecomar.