Comuna Greci are o istorie aparte. Primarul Niculai Caraua (PSD) ne-a povestit cum, în trecut, patru familii de greci s-au aşezat la poalele Munţilor Măcin şi au început să planteze legume şi fructe. Aceştia s-au făcut repede cunoscuţi datorită calităţii produselor exportate, dar şi datorită priceperii pietrarilor din zonă. „Numele comunei este dat de faptul că lumea spunea: Am fost la greci şi-am luat zarzavat. Sau se întrebau: De unde-ai luat ceapa? De la greci. Şi-a rămas Greci, chiar şi după ce grecii au părăsit zona şi au venit italienii. În trecut, zona era populată de sute de familii de italieni. Veneau aici pentru că nivelul de trai era ridicat şi erau foarte bune condiţii pentru agricultură şi dezvoltare economică şi îţi găseai repede şi un loc de muncă.

Un articol de Andreea PAVEL

                Cristian Andrei LEONTE

Ironia sorţii face ca acum, românii să plece cu miile la muncă, în Italia...”, ne-a declarat primarul Niculai Caraua, mâna de fier care coordonează o primărie în cadrul căreia volumul de muncă este imens: aproape 9.000 de hectare şi 6.000 de locuitori.
Comuna Greci păstrează urmele unui trecut tumultos. Subjugată turcilor, la fel ca întreaga Dobroge, până în 1878, localitatea a devenit, în timp, un mozaic cultural şi etnic. De-a lungul istoriei, au poposit aici armeni, ruşi, turci, evrei, italieni, greci, tătari, bulgari, aromâni şi ţigani. Pentru că majoritatea locuitorilor se ocupau cu grădinăritul, în actele de proprietate turceşti (tapiuri) localitatea mai era denumită şi Saganlic (cepărie). În 1812 sunt menţionaţi şi mocani ardeleni din rândul cărora s-a evidenţiat primul învăţător din sat, pe nume Ion Moroianu. Din contopirea acestor înaintaşi s-a născut comuna de astăzi, cea mai mare din judeţul Tulcea, dacă luăm în considerare suprafaţa imensă care reprezintă o singură localitate.