Menu

Despre Rotary, Masonerie şi implicarea în comunitate, cu fostul Guvernator al Districtului 2241, Petre Diculescu Recomandat

Este Rotary o organizaţie masonică? Cu se ocupă, cine o finanţează şi cine poate să facă parte din ea? Rotary este o organizaţie secretă, cu ritualuri? Ce cred liderii acestei structuri despre felul în care este privită din exterior? Care este structura de organizare şi cum a ajuns Rotary în România şi Republica Moldova? Cum priveşte Biserica Ortodoxă cluburile Rotary?
Am avut o discuţie pe aceste teme cu Petre Diculescu, membru fondator și primul președinte al Rotary Cetatea Tomis Constanţa, fost Guvernator al Districtului 2241, care cuprinde România şi Republica Moldova.
Petre Diculescu este medic, proprietar al Clinicii Doctor 3 D, specializată în medicină maritimă.

„Rotary este o asociație internațională care se conduce după principiul ajută înainte să te ajuți pe tine, care a pornit în 1905 la Chicago, a avut o creștere rapidă, apoi a cunoscut, în perioada interbelică, o expansiune puternică, iar în perioada celui de Al Doilea Război Mondial cluburile au fost, să spunem, înghețate. După Război au revenit în activitate, menținând ca prim scop ideea de a ajuta comunitățile. În România, primul club Rotary ia ființă în 1928 la București. La scurt timp, s-au înfiinţat cluburi la Timișoara şi Cluj. 

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, de fapt o dată cu venirea lui Carol la putere, cluburile Rotary din România au fost interzise și s-au reînființat abia după Revoluție, mai întâi la București, apoi la Timișoara şi Cluj. A urmat o expansiune a cluburilor Rotary nou înființate.
Districtul, care totalizează cluburile din România și Republica Moldova, a luat naștere acum 15 ani, cu ajutorul unui președinte italian al Rotary International”.

Uniţi cu Republica Moldova

“Rotary este de fapt singura structură asociativă în care suntem uniți cu republica Moldova. Am cunoscut o expansiune în ultimii 10 ani în România. La înființare eram 40, iar acum suntem 123 de cluburi, cu 3300 membri. Suntem unul dintre districtele puternice din Europa de Est. Noi facem parte din zona 19 (zonele la Rotary sunt nişte definiţii virtuale, administrative), alături de Israel, o parte din Austria şi țările din fostul lagăr socialist, cu sediul admnistrativ la Zurich.
În Dobrogea sunt 7 cluburi, dintre care 4 în Constanța. Primul club din Constanţa s-a înființat acum 20 de ani, apoi au urmat Pontus Euxinus, Cetatea Tomis și Yachting Club. Ca o particularitate, primul club care se inființează conține numele localității, iar celelalte au alte nume, pentru a se diferenția de primul. În total, avem 120 de membri activi în toate cluburile. Între cluburi există comunicare, înțelegere și cooperare. Multe dintre proiectele pe care le facem sunt pe ansamblul comunității”.

Constanţa a dat doi Guvernatori

„Un aspect interesant - Constanța a dat doi Guvernatori (Adrian Nicolaescu și Petre Diculescu-n.red.). Am putea spune că ne mândrim cu acest lucru, căci Guvernatorul este un fel de administrator al Districtului - România și Republica Moldova, în cazul nostru. De obicei, Guvernatorul are o funcție onorifică, există un comitet districtual care se ocupă de fiecare problemă: ledership, membership, relaţia cu fundația, colaborări externe, tineret, schimburi între districte. Cel mai important lucru pentru mine este participarea cluburilor din Constanța la așa numite global granturi, care asociază participarea mai multor cluburi din mai multe districte. Spre exemplu, la un proiect pentru dotarea Sanatoriului Balnear din Mangalia au participat 14 cluburi din: România, Bulgaria, Elveția, Israel, India. Am făcut cu toţii un efort financiar pentru a cumpăra și dona aparatură pentru acest sanatoriu”.

Sigurul ONG cu reprezentant permanent la ONU

„Este un efort global, care arată că Rotary nu are frontiere. Rotary are reprezentant permanent la ONU, este singurul ONG cu reprezentant la ONU. Este ca și cum Rotary este o țară virtuală.
În Rotary există doar o ierarhie administrativă, dar relația între membrii simpli și comitet este de prietenie și nu de subordonare. Unul din țelurile Rotary încă de la început a fost întărirea prieteniei între membri. Sunt cluburi cu vechime, în care membrii sunt prieteni de o viață, ajunși la vârsta senectuții.
În România, media este undeva pe la 25 de membri per club, dar sunt în lume și cluburi foarte numeroase, cum este cel din Oklahoma, cu 600 de membri.
De peste 100 de ani nu s-a schimbat nimic major din regulamentul de organizare.

Învățământ, sănătate, cultură, apă

„Sunt câteva direcții principale spre care ne îndreptăm eforturile, stabilite din doi în doi ani în Consiliul Legislativ, un for tutelar care lansează proiectele. În ultimii 10 ani, proiectele de bază sunt orientate spre: învățământ, sănătate, cultură, apă (o problemă serioasă la nivel mondial) și problemele comunității (încercăm să ne implicăm în strategiile economice ale comunității, căci cei mai mulți dintre membrii Rotary sunt din business)”.

De unde vin banii?

„În paralel cu asociația, există și Fundația Rotary, creată în 1927, tocmai pentru adunarea de fonduri. Fundația strânge bani din donațiile membrilor, donațiile oamenilor de bine din afară și din moșteniri. Sunt foarte mulți oameni, cel puțin în SUA, care și-au lăsat moștenire averea. La Chicago există un muzeu al figurilor de ceară, cu statui ale tuturor donatorilor, rotarieni sau nu, ale celor care au donat peste 1 milion de dolari. Sunt și statui ale unor membri care sunt în viață. Spre exemplu, este acolo statuia lui Frank Devlin, fost președinte al Rotary International, care timp de 30 de ani a făcut business vânzând ochelari. După 30 de ani, timp în care aceasta a fost singura sa activitate economică, a ajuns să doneze primul milion de dolari către Rotary”.

Un rotarian trebuie să dispună de timp şi de bani

„În Rotary vii invitat. De exemplu, un membru al clubului are un prieten pe care îl cunoaşte foarte, foarte bine şi îl propune să devină membru. Cel care vrea să intre în Rotary trebuie să dorească să întoarcă societăţii ceva din ceea ce a realizat. În acel moment, <naşul> îi spune celui ce vrea să devină membru ce aşteptări trebuie să aibă şi în ce va trebui să se implice.
În primul rând, trebuie să fie o persoană interesată în a ajuta. Aceasta este condiţia numărului unu. Apoi, să aibă disponibilitate de timp, pentru că dacă cineva nu are timp şi participă sporadic la întâlniri şi nu se implică în activităţile clubului, atunci îi trage înapoi pe ceilalţi.
Apoi, orice membru trebuie să dispună, în afară de timp, și de un capital propriu, pentru că Rotary înseamnă și o cheltuială. Chiar dacă cotizațiile sunt modice și ele acoperă cheltuielile administrative, membrii contribuie şi financiar la realizarea diverselor proiecte.
Există o expresie, ce poate să pară un pic vulgară, că în masonerie poți fi cerșetor, în Rotary nu. Este un voluntariat care costă, mai ales dacă vrei să mergi în afară și să cunoști pe leadership alți oameni, să participi la workshopuri, la seminarii. Toate acestea presupun costuri.
O altă caracteristică a Rotary este că aici nu se face politică și nici religie”.

Un singur membru din fiecare specializare a unei meserii

„În 1905 exista o cutumă care spunea că din fiecare meserie sau vocaţie trebuie să existe un singur membru. Adică nu puteai să ai în club doi doctori, doi magistraţi, doi jurnalişti, pentru că provenind din business, ajungeai să aduci concurenţa în interiorul clubului şi ar fi apărut dezbinări. S-a mers aşa până la Al Doilea Război Mondial, când au apărut unele modificări ale acestei reguli. În prezent, spre exemplu dacă în club există un medic internist, poate intra un medic de o altă specializare, să spunem un chirurg.
Societatea a evoluat, iar Rotary evoluează şi se adaptează zilelor noastre. Spre exemplu, dacă acum 10 ani am fi spus că se va insista pe ceea ce înseamnă social media, nu ar fi crezut nimeni. Nimeni nu îşi imagina că Rotary va fi găsit pe internet, pe Facebook. Poate că în trecut a existat o anumită rezervă în a ne promova şi a ne face cunoscuţi. Or, dacă faci o acţiune care e în folosul comunităţii, de ce să nu te mândreşti cu ea?!”

„Putem spune, glumind un pic, că oricum Coca Cola e mult înaintea noastră”

„Mai avem încă mult de lucrat la imaginea Rotary. Dacă e să vorbim de ierarhia brandurilor, putem spune, glumind un pic, că oricum Coca Cola e mult înaintea noastră. Nu avem încă o imagine pe măsura lucrurilor pe care le realizăm. Gândiţi-vă că de 25 de ani, în întreaga lume, Rotary este singurul care se ocupă de eradicarea poliomelitei. Fireşte, împreună cu UNESCO, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu implicarea altor asociaţii din Organizaţia Naţiunilor Unite, dar eforturile cele mai mari au fost făcute de Rotary, de la susţinerea producţiei vaccinurilor, distribuţiei şi administrarea vaccinului. În urmă cu doi ani, 17 rotarieni au fost executaţi în Pakistan şi Afganistan, unde se aflau pentru a administra vaccinul. În Nigeria s-a întâmplat le fel recent”.

Împreună cu Fundaţia Bill Gates, în lupta împotriva poliomelitei

„Trebuie să recunoaştem că în ultimii opt ani avem un suport important în această direcţie din partea Fundaţiei Bill Gates, care s-a implicat alături de Rotary în acest proiect. Există la nivelul Fundaţiei Rotary o înţelegere prin care la fiecare dolar donat de Fundaţia Bill Gates, Rotary dă la rândul ei un dolar. Acest proiect a costat zeci de miliarde în ultimii 25 de ani, ajungându-se în prezent să vedem şi rezultatele concrete, India anunţa recent eradicarea poliomelitei, ceea ce este o mare realizare. Au mai rămas câteva focare, care sunt întreţinute de conflictele militare din zonele respective şi de incapacitatea de administra vaccinuri în anumite teritorii, din cauza unei viziuni radicale a religiei. Dar există şanse ca în aproximativ doi ani să se termine definitiv cu poliomelita”.

Rotary şi Masonerie

„Între Rotary şi Masonerie a existat, să zic aşa, o relaţie de leagăn, de debut. Trebuie să recunoaştem că în Statele Unite Masoneria era puternică, încă de la 1900. A existat din partea Masoneriei un interes de a ajuta, care există şi astăzi, a face donaţii şi a sprijini comunitatea. Aşa a apărut la Chicago primul club Rotary, ca o interfaţă între societate, comunitate şi Masonerie.
În perioada Marii Crize din SUA a început să se structureze şi filozofia Rotary, care deja o diferenţia foarte mult de Masonerie. Atunci, un rotarian, Robert Taylor, a pus bazele principiilor Rotary, în urma experienţei personale legată de salvarea de la faliment a unei companii la care era director angajat. Taylor s-a angajat că reuşeşte să redreseze această micro întreprindere, care producea vase din aluminiu. Pe fondul crizei, firma rămăsese cu un stoc imens de vase pe care nu le putea vinde. Taylor a reuşit să îi convingă pe angajaţi să lucreze aproape şase luni fără salarii, cu promisiunea că îşi vor primi banii după ce firma îşi va reveni. Fiecare angajat s-a implicat în vânzarea produselor, a fost un efort comun, iar firma a renunţat la reclama mincinoasă pe care o folosea până atunci. Pariul lui Tylor a fost unul câştigător şi firma şi-a revenit. Această experienţă l-a ajutat pe Tylor să pună bazele principiilor etice ale Rotary, principii etice care ar trebui să fie şi în business.
Rotary nu are ritualuri. Ca o reminiscenţă din trecut, deşi nu este un ritual, fiecare club are două unelte, un clopot şi un ciocănel. Preşedintele clubului marchează începutul şi sfârşitul întâlnirii de o oră, lovind cu ciocănelul în clopot. Întâlnirile se desfăşoară în baza unui plan, un fel de ordine de zi. După ultima bătaie în clopot, discuţiile sunt libere. Nu mai există preşedinte, secretar, comitet. Întâlnirile sunt publice, se țin o dată pe săptămână în locuri publice, cu vizibilitate”.

(Foto - slujba de sfințire a bazei de tratament pentru copii cu handicap locomotor din cadrul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, 25 mai 2017. Cei doi preoți au fost invitați în calitate de slujitori ai Parohiei „Sf. Ilie” Techirghiol, pe raza căreia se află baza de tratament)

Rotary şi Biserica Ortodoxă

„În România, avem membri care sunt şi preoţi şi nu a existat nicio disfuncţionalitate în relaţia respectivă. Chiar dacă în interiorul clubului nu discutăm religie, nu avem nimic împotriva ei.
În decursul timpului, mai ales în Spania şi în Franţa, au existat disensiuni între culburile Rotary şi Biserica Catolică, care porneau din acea origine comună şi interpetarea cluburilor Rotary drept cluburi încă masonice, ceea ce din 1927 nu mai e adevărat.
Dar a existat în Occident, mai ales în Anglia, un lucru ciudat, faptul că s-a menţinut o insignă care îngloba ambele simboluri, pe de o parte echerul şi compasul specifice masoneriei, în centrul unui cerc de tip rotarian. Acest lucru a creat o confuzie destul de mare şi a dat naştere la interpretări că există similitudini între cele două organizaţii”.

„Mulţi oameni ştiu despre Rotary doar că ar avea legături cu Masoneria”

„Ar trebui să facem mult mai mult imagine din ceea ce realizăm. Să se înţeleagă că sunt proiecte de 28-30 milioane de dolari pe an, care se adresează oamenilor necăjiţi şi care nu se văd. În discuţii cu intelectuali chiar, sau cu jurnalişti, pe care i-am întrebat ce ştiu despre Rotary, în afară de întrebarea clasică legată de legăturile cu masoneria, nu ştiau nimic”.

Zeci de milioane de dolari investiţi în comunitate

„Au fost şi sunt proiecte foarte mari. Spre exemplu, în zona Clujului avem un proiect de vreo 60 milioane dolari, Ţăranii hrănesc copiii. Cluburi din zona Clujului, împreună cu cluburi din Irlanda şi Elveţia au donat vaci unor comunităţi rurale. Laptele este comercializat şi o parte din banii obţinuţi sunt puşi la dispoziţia unei cantine din Cluj, unde servesc trei mese pe zi de mai mult de trei ani peste 100 de profesori pensionari.
La Băile Felix, Rotary a înfiinţat o tabără în care copiii proveniţi din centre de plasament învaţă meserii precum: croitorie, reparaţii auto, zootehnie (aceştia din urmă ajung să lucreze în fermele de vaci fondate în urma donaţiilor Rotary despre care v-am vorbit mai devreme).
Cel mai recent proiect este investiţia făcută de Rotary Internaţional şi de cluburi din districtul nostru la Centrul de excelenţă în chirurgie cardiacă pediatrică de la Spitalul de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti. Proiectul în valoare de câteva zeci de milioane de dolari a presupus investiţie în aparatură medicală şi şcolarizarea în Israel a personalului medical”.

 

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: [email protected]

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București 

Politica de confidențialitate