Menu
Prev Next

Cum au fost îngropați sub asfalt banii la RAJDP Constanța și ce e de făcut pe viitor. Interviu cu directorul Lucian Lungoci Recomandat

Am discutat cu Lucian Lungoci, directorul Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța despre situația financiară a regiei, la scurt timp după ce creditorii au acceptat planul de reorganizare. Lungoci ne-a explicat cum a ajuns RAJDP să acumuleze, sub fosta conducere, datorii de 60 milioane lei și care este planul său de redresare. Directorul ne-a vorbit și despre starea drumurilor și programul de refacere al acestora, pe patru ani.

DEZVĂLUIRI: Ce înseamnă pentru RAJDP Constanța planul de reorganizare votat pe 4 august?

LUCIAN LUNGOCI: Pe 4 august a fost supus atenției creditorilor planul de reorganizare al Regiei și a fost acceptat în unanimitate. Acest plan include plata sută la sută a tuturor datoriilor, acesta fiind cel mai important aspect. Nu a fost tăiată nicio datorie, din nici o grupă de creditori. Conform acestui plan, în următorii trei ani avem posibilitatea să achităm întreaga masă credală, către toți creditorii, până la 60 de milioane de lei.

DZV.: Cum s-a ajuns la această datorie foarte mare?

L.L: În urma unor controale încrucișate ale Curții de Conturi, atât la Regie cât și la Consiliul Județean și un control al ANAF, realizat tot în urma sesizării Curții de Conturi. Regia a fost obligată să plătească această sumă către ANAF, furnizorii de produse și servicii care nu și-au încasat bani, către două bănci de la care Regia a împrumutat bani. Au fost, de asemenea, datorii către angajați pentru bonurile de masă pentru tot anul 2015.

DZV.: Putem spune că în momentul în care ați preluat conducerea Regiei ea suferea de o profundă criză de imagine? Mă refer aici și la dosarele penale în care a fost implicată fosta conducere.

L.L.: Cu siguranță, o problemă de imagine și o lipsă de încredere în fața beneficiarilor, primării din județul Constanța, Consiliul Județean și alte entități persoane juridice pentru care regia poate presta servicii de construcții drumuri.

RAJDP a recâștigat încrederea partenerilor și a beneficiarilor

DZV.: Ați reușit să rezolvați această problemă de încredere?

L.L.: Aceasta a fost prima intenție când am venit la conducerea Regiei, de a recâștiga încrederea beneficiarilor. Anul trecut, în ultimele cinci luni, am arătat principalului beneficiar, Consiliul Județean, că Regia poate duce la bun sfârșit un program de lucrări anual contractat, lucrări la primării din județul Constanța, într-o valoare totală de 4 milioane de lei, lucrări care au fost executate până la începerea sezonului rece. Am demonstrat în piață că se poate lucra foarte bine, și la prețuri competitive.

DZV.: În urma acestei întâlniri de pe 4 august s-a stabilit și o listă de investiții. La ce se referă aceste investiții și de este nevoie de achiziționarea de mașini de marfă?

L.L.: În momentul de față, RAJDP are o capacitate de transport foarte, foarte redusă. Practic, pentru a duce la bun sfârșit programul de lucrări anual al Consiliului Județean (lucrări către primării), avem nevoie de o capacitate de transport de aproximativ 1.800-2.000 de tone materiale pe zi, piatră pentru construcții, aprovizionarea cu cribluri a stației de asfalt și, nu în ultimul rând, transportul asfaltului către cele două finisoare, pentru a realiza lucrările de structură asfaltică. Este foarte greu în prezent să realizăm transportul cu mașinile din parcul nostru și cu utilajele închiriate de la firme care prestează servicii de transport. Noi avem nevoie de minim 10 mașini de transport care să asigure pe de o parte capacitatea de a transporta aceste două mii de tone pe zi, dar și de a reduce costurile cu transportul față de situația în care închiriem mașini de la alte firme.

DZV.: Mașinile vor fi noi sau second hand?

L.L.: Încă nu am stabilit lucrul acesta. Avem două variante: ori să le achiziționeze Consiliul Județean și să doteze Regia de drumuri (în această situație vor fi luate utilaje noi) ori, varianta a doua, în planul de reorganizare avem un creditor, Banca Transilvania, care e dispus să ne acorde un credit, chiar în situația de insolvență în care ne aflăm. Cu acest credit ar urma să achiziționăm aceste utilaje. Bănuiesc că în această situație putem să cumpărăm și noi și second hand sau să preluăm leasing de la diverse societăți care au intrat în incapacitate de plată și cărora le-au fost reziliate contractele. Nu am ajuns încă la forma finală în această problemă. Oricum, ele sunt incluse în planul de achiziții pentru anul viitor. Pe lângă aceste mașini de transport marfă, avem nevoie de încă o trusă de asfalt pentru a putea să acoperim o plajă mai mare de lucrări la contractele pe care le avem. În prezent, suntem sută la sută ocupați și nu putem să mai prestăm și alte lucrări de construcții, pentru că nu mai avem utilaje. Dacă ne-am lua încă o trusă de asfalt, am putea crește producția cu până la 30%.

DZV.: Câte cariere de piatră deține RAJDP?

L.L.: Regia deține în acest moment patru cariere. Trei sunt deschise, lucrează și una este în conservare. Lucrăm cu cariera Cheia, care ne asigură producția de criblură pentru stația de asfalt și producția de piatră pe care o vindem la terți sau o folosim noi la lucrările din acest moment.

De exemplu la drumul Județean 224 Siliștea-Tortoman-Medgidia. Mai avem carierele Șipote și Dumbrăveni, cariere de calcar situate în zona de sud a județului, unde producem piatră atât pentru terți (avem foarte mulți beneficiari care achiziționează piatră de aici pentru că în zona de sud a județului nu există alte cariere) și pentru lucrările noastre de pietruire drumuri județene, de drumuri comunale unde avem contracte cu primăriile. Mai avem o carieră la Gârlița, care în momentul de față este în conservare, se asigură paza în această carieră. Avem acolo o cantitate mare de material extras deja și nu avem de ce să lucrăm în această carieră în acest moment, până când nu folosim materialul existent.

Strategie integrată, pe patru ani, de refacere a tuturor drumurilor județene din Constanța

DZV.: Ce drumuri sunt în planul de asfaltare sau reparații pentru anul acesta?

L.L.: Încă de la începutul anului 2017, împreună cu conducerea Consiliului Județean, cu președintele Horia Țuțuianu, am pus la punct o strategie privind infrastructura rutieră a județului Constanța privind drumurile județene. Avem o rețea de 680 de km de drumuri județene cu asfalt și aproape 200 de kilometri de drumuri județene pietruite sau de pământ, care nu sunt foarte utilizate de participanți la trafic, sunt drumuri, să spunem, secundare. Pentru următorii patru ani, exercițiul 2017-2020, avem un grafic de lucrări și un program anual, astfel încât în acești patru ani să avem pusă la punct întreaga rețea de 680 de km de drumuri județene asfaltate, în sensul în care să avem covoare asfaltice noi pe toată această lungime, care să ofere un grad ridicat de confort și siguranță a traficului.
După această perioadă, în mod cert, Consiliul Județean și Regia își vor îndrepta atenția și către rețeaua de drumuri de pământ și piatră, pentru a le aduce la stadiul de asfalt.
Pentru anul acesta am luat o țintă de aproximativ 108 kilometri de drumuri județene, care să fie refăcute cu covor asfaltic.
Conform acelei planificări pe patru ani, anul acesta avem în plan următoarele lucrări:

  • Drumul Județean 223 C, zona Cernavodă, pe o porțiune mai mică, de 1,1 km
  • Drumul Județean 391, distanța de 22,8 km, tronsonul de la Mereni- Osmancea-Cobadin, un drum foarte afectat încă de acum patru ani când, în urma lucrărilor efectuate de Compania Națională de Drumuri pe podul de la Agigea, traficul greu a fost redirecționat pe acest traseu. Am împărțit acest drum în două sectoare, zona dintre Mereni și Osmancea, un sector de 10 kilometri din care am putut să salvăm cinci kilometri cu asfalt degradat. Aici am executat lucrări de plombare, iar pe restul de cinci kilometri care nu mai puteau fi salvați a trebuit să refacem fundația, a fost reprofilat drumul și s-a pus un covor asfaltic de șase centimetri. Până la 1 septembrie avem în lucru celălalt tronson, de la Osmancea până la Cobadin, de 5 kilometri, unde va fi refăcută fundația drumului pe toată această lungime și va fi turnat covor asfaltic nou, astfel încât în momentul în care începe școala să avem drumul circulabil în condiții bune, pentru a garanta siguranța transportului elevilor, ținând cont de faptul că această rută este foarte folosită de microbuzele școlare ce asigură tranzitul elevilor. Tot pe acest drum mai este sectorul de la Cobadin prin Negrești până la intersecția cu drumul Județean 392, care este făcut în totalitate.
Sunt finalizate sau în lucru mai multe drumuri pe rutele turistice
  • Drumul Județean 223-31,4 kilometri. Lucrăm la acest drum pe ruta Cernavodă-Seimeni-Dunărea-Capidava-Topalu-Tichilești, până la Hanul Morilor. Acesta este un drum care nu a mai fost reparat de foarte mult timp, o rută foarte frumoasă, pe un traseu turistic ce ajunge la cetatea Capidava. Această rută este foarte bună pentru turiștii care vin dinspre București și care pot coborî de pe autostradă la Cernavodă pentru a ajunge la Capidava sau mai departe spre Ghindărești ori Hârșova. Din cei 31 de kilometri, am ajuns la jumătate și până la sfârșitul lunii octombrie o să finalizăm lucrarea. 
  • Drumul Județean 392, 30 de kilometri, este drumul care pleacă din Amzacea, trece prin General Scărișoreanu, Plopeni, Movila Verde, Independența, până la Dumbrăveni. Și acest drum este deja finalizat în proporție de 65-67% din distanță. Aceasta este o rută foarte utilizată de locuitorii din zonă, care merg în fiecare weekend la un târg foarte popular ce are loc în localitatea General Scărișoreanu și circulă în ambele sensuri de mers. Totodată, acest drum poate să pună în valoare și zona pădurii Dumbrăveni, rezervația de vipere și alte obiective turistice. Noi asigurăm căile de acces și rămâne ca celelalte instituții să promoveze aceste obiective turistice.
  • Drumul Județean 222 este tot o zonă turistică. Acesta pleacă de la Mihail Kogălniceanu, trece prin Târgușor și ajunge la Cheia, străbătând Cheile Dobrogei. În prezent am ajuns la Târgușor și până la sfârșitul lunii octombrie lucrările se vor finaliza. 
  • Drumul Județean 223 B, un sector de 1,65 km, între Peștera și Ivrinezu, unde sunt gropi în asfalt de până la un metru. În prezent, problema este rezolvată și oamenii nu mai sunt nevoiți să circule pe lângă drum, pe pământ.
  • Drumul 226 A, 7,2 km, este drumul de acces spre Cetatea Histria, un obiectiv turistic important pentru județul nostru. Acesta a fost terminat în luna iunie. Nici acest drum nu mai fusese reparat de dinainte de anul 2000. Acolo au fost niște probleme, căci drumul era în stare avansată de degradare și a trebuit să lucrăm și la fundație. Am săpat un metru și jumătate adâncime, pe un metru lățime din drum și un metru din aconstament. Am schimbat toată fundația și am turnat un strat de covor asfaltic. Lucrarea a fost finalizată în zece zile.
  • Drumurile 226 și 226 A sunt în vizorul Consiliului Județean pentru depunerea unor proiecte prin intermediul programului ITI Delta Dunării, pentru reabilitare totală, inclusiv refacerea fundației.

 
Drumurile din nordul județului au probleme grave din cauza transportatorilor de piatră

Drumul Județean 225, de la Runcu la Pantelimon, în zona de nord a județului, un drum foarte afectat din cauza transportatorilor ce cară piatră de la carierele din zonă.

Consiliul Județean are în lucru documentația pentru a depune un proiect de finanțare prin intermediul PNDL, pentru refacerea acestor sectoare de drum din zona de nord a județului, care sunt foarte afectate din cauza transportatorilor. Acolo e vorba de lucrări complexe, nu numai de refacere a căii de rulare, căci în multe locuri a cedat fundația. Trebuie să știm că drumurile județene au fost construite acum 50-60 de ani, au o fundație slabă, cu o grosime a stratului de piatră de 20-30 de centimetri. În acea perioadă capacitatea de transport era redusă, tonajul era scăzut, undeva la 15 -16 de tone. Aceea a fost soluția tehnică de construire în acel moment. Astăzi găsim în trafic mașini care au masa proprie undeva la 15-20 de tone, la care se adaugă uneori 40 de tone de marfă. De aceea, în zona de nord a județului, pentru că se circulă cu un tonaj foarte mare, trebuie refăcută fundația drumului, după care se vor turna două straturi de asfalt, care să asigure o portanță foarte ridicată a drumului, la nivelul unui drum național. O altă problemă în zonă este că transportatorii mai depășesc masa maximă prevăzută prin lege. Avem, împreună cu Consiliul Județean, două echipaje de monitorizare a traficului, cu două cântare mobile, dar vă dați seama că pe o lungime de 680 de kilonetri de drumuri, sunt insuficiente. Se aplică sancțiuni, uneori oamenii nu înțeleg că trebuie să protejăm drumurile.
Mai mult decât atât, în perioada lucrărilor agricole pe drumurile județene circulă mașini de transport de 30-40 de tone. Toată rețeaua de drumuri Județene din județul Constanța tranzitează zone agricole, trece pe lângă silozuri și este foarte des utilizată de transportatorii de cereale care duc marfa din câmp la siloz sau din siloz către port. De aceea e nevoie de investiții majore pentru reabilitarea totală a unor sectoare de drum județean.

DZV.: Ce notă ați da drumurilor județene din Constanța, de la 1 la 10?

L.L.: Pe anumite drumuri județene, să spunem între 9 și 10, sunt drumurile pe care anul trecut și anul acesta s-au turnat covoare asfaltice; drumuri de note intermediare, cu asfalt îmbătrânit, cu probleme, de nota 7, pe care se poate circula și drumuri județene foarte afectate, de nota 4, cum era Cobadin-Osmancea-Mereni, la care lucrăm în prezent. La fel și drumurile din nordul județului, afectate grav de transportatorii de piatră.


Atunci când am stabilit strategia de refacere a drumurilor am avut în vedere și crearea unor rute care să descongestioneze traficul în timpul sezonului estival. De aceea ne-am gândit la o alternativă pentru turiștii care vin pe Autostrada Soarelui și vor să ajungă în stațiunile din sudul litoralului. Avem un sector de drum, 23 August-Dulcești-Pecineaga, foarte bun. Traversăm apoi un sector care trebuie refăcut total, aproape 11 kilometri, ajungem în Amzacea, coborâm pe drumul național spre Topraisar, de aici mergem spre Mereni, Lanurile, Ciocârlia, până la autostradă. Sunt 40 de kilometri, iar la o viteză medie de doar 60 de kilometri la oră, în 40 de minute toate mașinile care pleacă din Vama Veche, Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, pot ajunge la autostradă, evitând aglomerația care se creează în vârf de sezon pe drumul național care traversează stațiunile din sudul litoralului. Acesta poate deveni un drum vital pentru turism. În timpul sezonului turistic putem impune restricții de tonaj undeva la 7,5 tone, astfel încât să fie tranzitat numai de către turiști.

Cu profitul dintr-un singur an s-ar putea să reînnoi tot parcul de utilaje!

DZV.: Sunteți optimist că după acești trei ani RAJDP își achită datoriile și face și investiții?

L.L.: Cu siguranță! Vă dați seama ce înseamnă să ai un prim an după ieșirea din insolvență fără datorii?! La un profit de 14-15 milioane lei, cu care să termini un an, din care să nu fii obligat să plătești datorii… Cu acești bani schimbăm tot parcul de utilaje! Cu profitul dintr-un singur an! Regia putea să facă acest lucru anii trecuți, nu să ajungă să aibă datorii de 60 milioane. Dacă ne uităm pe cifrele oficiale din anii trecuți, la cifra de afaceri de 90 milioane, au făcut profit 4, la 50 milioane, un milion, iar la 30 milioane au terminat pe minus!? Asta înseamnă o proastă administrare a afacerii. 

Împreună cu Consiliul Județean, noi de la regie și firma de insolvență am încercat să aplicăm aceleași măsuri ca la o companie privată. Am spus fiecărui departament și fiecărei secții că trebuie să se considere un centru de profit. Faci profit, ai de muncă și îți iei salariul, nu faci, avem o problemă, închidem, căci înseamnă că e o zonă neproductivă. Oamenii au înțeles acest lucru și la final de 2016 am terminat cu profit și asta după ce am răscumpărat și stația de asfalt, un utilaj mare, complex, de recilare a drumului și un distribuitor de pulberi de ciment care lucrează în tandem cu acest reciclator. 

La 30 iunie, după iarnă, o perioadă moartă din punct de vedere al lucrărilor, o periodă în care avem cheltuieli, avem 5,6 milioane lei plus. Ca o comparație, anul trecut la aceeași dată eram minus 1,5 milioane lei. Diferențele sunt enorme, pe aceeași perioadă a anului. În acest ritm terminăm anul cu 14-15 milioane lei plus, cu siguranță. Acest lucru se putea face și anii trecuți, dar cu o atenție foarte mare asupra cheltuielilor. Spre exemplu, ponderea de consum de combustibil din cifra de afaceri era anii trecuți 24-26 la sută, iar într-un an a fost chiar de 40 la sută, iar acum e la 16 la sută. Deci poți face aceleași lucrări cu un sonsum mai mic de motorină.


„Anii trecuți, în loc să pună asfalt și să încaseze, se plimbau cu căruța prin județ”!

DZV.: În trecut a fost vorba doar de o proastă gestionare sau și de fapte de corupție?

L.L.: Au fost și fapte de corupție. Spre exemplu, în trecut, în două săptămâni au dispărut opt tone de motorină. Alea nu sunt pierderi. De asemenea, e nevoie de o gestionare a resurselor și a modului de lucru. Anii trecuți făceau aici un kilometru, plecau dincolo mai făceau unul-doi. Și se tot plimbau cu trusa. În acest fel ai timpi morți, nu ai productivitate și faci și risipă de combustibil. Tu în loc să pui asfalt, să facturezi și să încasezi, te plimbi cu căruța prin județ.
Alt aspect: programul de lucru și cât muncesc oamenii, luat după normativ. Cât asfalt pune un finisor pe oră? La un program de opt ore, va trebui să pună 400 de tone pe zi, unul. Iar celălalt va pune și el 400. Lucrează 10 ore, pun 500 cu 500. Asta înseamnă un plus la salariu. Căci munca se plătește, nu încape discuție. Vii sâmbătă, te plătesc. Și unde am ajuns: dacă în anii trecuți vârfurile istorice de turnat asfalt pe zi (subliniez: vârfurile istorice) erau 800 de tone, (iar în zilele normale cifrele erau între 300 și 500), astăzi lucrăm constant la 800-1000 de tone. În același timp și cu resurse comparabile de combustibil. De aici apar plusurile acestea mari în profit. În plus, lucrăm pe distanțe mai lungi în loc să facem bucăți de drumuri, cum se obișnuia înainte. Cum e pentru un șofer să meargă pe un drum bun pe toată lungimea lui, în loc să meargă un kilometru pe drum bun, apoi 10 pe drum prost? Nu mai înțelege nimic.

„Am obținut prețul corect la motorină”

Să vă mai dau un exemplu de cum se făcea risipă în trecut și cum am reușit noi să rezolvăm această problemă. Din 2009, Regia avea în custodie de la Rompetrol 11 rezervoare de motorină. Când se făceau pseudolicitațiile, la ele se prezenta doar Rompetrol, pentru că avea aceste rezervoare. Când au început problemele cu insolvența, ne-am lovit de neîncrederea celor de la Rompetrol, care au început să ne ceară banii pe combustibil înainte. Cu toate acestea, am constatat că plătim cam la fel ca la pompă. Păi eu își iau cantitate mare, îți dau și banii în avans și tu nu poți să îmi faci o reducere substanțială?
Atunci am discutat cu creditorii, am fost în ședință de Consiliu Județean și am cerut să ne aprobe o investiție de aproximativ 30.000 euro, bani cu care am cumpărat 11 rezervoare de motorină, să fie ale regiei. Apoi am făcut un acord cadru, am calificat toți furnizorii de motorină care și-au exprimat interesul și, o dată la două luni, chemăm aceste firme la reofertare. Noi scoatem la licitație 200 de tone la două luni. La prima procedură a câștigat Mol cu 3,97 lei pe litru, cu tot cu TVA. La următoarea, după două luni, i-am chemat din nou, și a câștigat Rompetrol cu 3,88. Știți cum se bat acum pe preț?! La un consum de un milion de litri pe an, doar din diferența de preț la motorină față de anii trecuți, am câștigat 100.000 euro. Și asta cu investiție de 30.000 făcută în aceste rezervoare. Deci ne-am recuperat investiția și am ieșit și în profit încă din primul an!


DZV.: Pentru iarnă sunteți pregătiți de deszăpeziri?

L.L.: Din păcate am rămas cu același parc de utilaje, nu avem nimic nou. Deja de două săptămâni am dat în mentenanță frezele, facem schimburi de ulei, schimburi de filtre și rezolvăm alte probleme tehnice pe care știam că le au aceste utilaje, încă de iarna trecută. Autobasculantele care acum lucrează la drumuri vor intra de asemenea în reparații, acolo unde sunt probleme. Avem în acest moment, cu totul, maxim 40 de utilaje de deszăpezire. Dacă vom reuși să cumpărăm acele 10 mașini de transport, le vom folosi la cărat piatră pentru drumuri dar și la deszăpezire. Le montăm o lamă în față, iar în spate vom monta sărărița (distribuitorul de material antiderapant). Dacă raportăm la 680 de kilometri de drumuri județene asfaltate, am avea 68 de kilometri de parcurs cu o mașină și lucrurile ar sta mult mai bine.
După părerea mea ar mai fi nevoie de încă patru freze de zăpadă. Când ai zăpadă de un metru și ceva nu mai poți să intri cu plugul, cu lama, cu nimic. Trebuie să intri cu freza. Acum avem doar patru freze, două mari și două mai mici. Dar să ții cu patru freze 680 de kilometri de drum, să mai intri cu ele și pe drumurile naționale și pe pe cele locale, este foarte greu. Să vă dau un exemplu: iarna trecută, în două săptămâni de zăpadă, deci 14 zile, am avut o freză care din fericire nu a avut probleme tehnice și care, timp de 10 zile, a lucrat non-stop. Efectiv, nu a avut oprit motorul. După 12 ore de lucru venea să alimenteze cu combustibil, se schimba echipajul format din doi oameni și se întorcea la treabă.

Adaugă comentariu

Dezvaluiri.ro, administratorul site-ului şi autorii articolelor nu îşi asumă responsabilitatea pentru comentarii. Aceasta aparţine în exclusivitate persoanelor care le scriu.

Codul de securitate
Actualizează

înapoi la partea de sus

Revista Presei

Error: No articles to display

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0788059775)

Redactor Şef: Ştefan Doru COPOŢ (tel: 0788032808)

Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)

Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Călin GAVRILAȘ

Adresa redacţiei: Constanţa, Bd. Al. Lăpuşneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4
Fax: +40 341 816 200                  E-mail: redactia@dezvaluiri.ro

Copyright © 2014 Organizaţia de Investigaţii Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu îşi asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori şi

conţinutul informaţiilor preluate din alte publicaţii. 

Fotografiile însoțite de simbolul 'T' sunt trucate iar cele însoțite de simbolul 'P' sunt publicitare.

Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Sigma Media- București și distribuit prin chioșcurile Telegraf și Cuget Liber.

Politica de confidențialitate